Mărțișorul și zilele ”Babelor”


Despre

Primele zile ale primăverii păstrează câteva din cele mai frumoase tradiții ale românilor, iar Mărțișorul este cea mai îndrăgită dintre ele. 
Astăzi confecționat din două fire colorate în alb și roșu de care se prinde un obiect artizanal, pentru a fi dăruit în general fetelor și femeilor, mărțișorul avea în vechime alte semnificații. Se spunea că ar fi zilele și nopțile anului împletite într-un fir, iarna împletită cu vara, întunericul împletit cu lumina, zăpada cu Soarele. Primele mărțișoare erau din fire albe și negre, așa cum erau firele de lână.

De la mărțișorul satului, la mărțișorul orașului 
 
”Mărțișoarele sunt de două feluri, unul al satului și unul al orașului. Cel dintâi este vechi și simplu, povestea lui începe cu „ a fost odată un șnur..” două fire de lană, unul alb și unul roșu sau unul alb și unul negru. (…) Mai tarziu, de șnur s-a atârnat o monedă de argint sau de aur. Acesta e stadiul în care a preluat orașul mărțișorul. (…)Treptat obiectul care atarnă de șnur poate să semnifice absolut orice sau să nu semnifice nimic (…) 
Irina Nicolau, Ghidul Sărbătorilor Românești
 
 

Rolul mărțișorului

Se spune că cei care poartă mărțișor vor fi sănătoși și frumoși ca florile, plăcuți și drăgăstoși, bogați și norocoși. În vechime părinții îl puneau copiilor în dimineața zilei de 1 Martie, la gât sau la mână, pentru a crea un cerc magic cu rol protector, pentru a-i feri de boli și de deochi.  De cele mai multe ori de fir era agățat un bănuț de argint care, prin proprietățile acestui metal, completa puterile  protectoare ale mărțișorului. 
 
În satele de altădată se obișnuia ca în prima zi de primăvară să se pună funii roşii şi albe în ramurile pomilor din livezi pentru a atrage rod bogat, la coarnele vitelor, la porţile grajdurilor, la torţile găleţilor, pentru îndepărtarea deochiului şi a duhurilor rele.

Cât se poartă mărțișorul

Mărțișorul se poartă o zi sau mai multe, în funcție de regiune. De cele mai multe ori se scoate la o anumită sărbătoare a primăverii. Fie se poartă până pe 9 martie, la Măcinici, fie până pe 25 martie de Bunavestire sau până la vederea primului stol de berze. De obicei se lega pe creanga unui pom fructifer sau pe un trandafir, crezându-se că așa cum îi va merge pomului sau trandafirului în anul respectiv la fel îi va fi și celui care a purtat mărțișorul. 

Zilele Babelor

Primele zile ale lunii sunt numite și astăzi babe, de la zilele Babei Dochia. Astfel perioada cuprinsă între 1 și 9 martie este una cu vreme capricioasă, așa cum este imaginată aceasta în legendele romanești. Baba era văzută ca o soacră rea care își punea nora la încercări imposibil de trecut, dar pe care fata reușea să le împlinească ajutată de  Dumnezeu și Sfântul Petru. Conform legendei baba a fost păcălită de noră care i-a dus fragi, făcând-o pe aceasta să creadă că a venit primăvara. Plecată cu oile la munte, îmbrăcată cu 9 cojoace, baba le-a scos pe rând, iar în urma unui îngheț s-a transformat în stană de piatră împreună cu oile ei. De aici și obiceiul alegerii unei ”babe” la început de martie care le arată celor care respectă acest obicei cum le va merge în acest an, în funcție de vremea din ziua aleasă. După zilele babelor, urmează cele ale moșilor, cu vreme mai calde și blândă, așa cum sunt văzuți moșii în credința populară.

Similar Suggestions

Din tradițiile românilor-vopsirea ouălor de Paști
Săptămâna Patimilor - tradiții și obiceiuri
Bunătăți pentru mesele de Paști
Sabia lui Tudor Vladimirescu se află la Piatra-Neamț
Credințe populare de Bunavestire