Ruta Voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt

Rută turistică


Despre

Ruta cultural-turistică Voievodul Ștefan cel Mare și Sfânt

În județul Neamț se regăsesc 7 obiective a căror existență este legată de numele voievodului: biserica mare de la Mănăstirea Neamț, Cetatea Neamț, Mănăstirea Războieni, Turnul și paraclisul Sf. Ioan cel Nou de la Mănăstirea Bistrița, Ansamblul Curții Domnești cu biserica Nașterea Sf. Ioan Botezătorul din Piatra Neamț, Cetatea Nouă a Romanului și Mănăstirea Tazlău. Până în prezent, au fost incluse în această rută următoarele obiective:

Curtea Domnească de la Piatra este atestată pentru prima dată într-un document din anul 1491. Aceasta și-a îndeplinit rolul politic, economic și administrativ până în timpul domnitorului Vasile Lupu. In a doua parte a secolului al XVI-lea scade rolul majorității curților domnești inclusiv a celei de la Piatra, ceea ce duce la degradarea construcțiilor. Când boierul Crupenski Poloboc de la Podoleni a cumpărat locul unde se afla curtea domnească și a ridicat o locuință de mari proporții, ruinele curții domnești au avut și mai mult de suferit. Astăzi din vechea curte a domnitorului Ștefan se mai păstrează fragmente din zidul de incintă și pivnițele domnești 1 și 2 amenajate ca puncte muzeale. 

Biserica Domnească Sf. Ioan Botezătorul a fost ridicată în perioada 1497-1498, construcția fiind caracteristică stilului moldovenesc. Este unul din cele mai bine păstrate monumente ctitorite de Ștefan cel Mare. În imediata apropiere se află Turnul clopotniță ridicat în anul 1499, astăzi simbolul orașului Piatra-Neamț, iar în interior este organizat ca muzeu. De-a lungul secolelor a avut diferite roluri: de punct de observație asupra văii Bistriței, de foișor de foc, aici a funcționat un timp o școală și mai bine de 20 de ani aici a trăit Sfântul Gheorghe Pelerinul.

Cetatea Neamț este așezată pe Culmea Pleșului, în orașul Târgu Neamț, fiind construită în cea mai mare parte din piatră de râu. Este una din cele mai bine întărite cetăți ale Moldovei din perioada medievală. În vremea lui Ștefan cetatea a fost fortificată. Zidurile cetăţii au fost supraînălţate cu circa 6–7 m, în interior au fost  construite o serie de dependinţe necesare garnizoanei militare și s-a săpat un nou şanţ de apărare mult mai adânc şi mai larg. 
Astăzi Muzeul Cetatea Neamț încearcă să recreeze atmosfera vremilor trecute prin reconstituiri ale unor încăperi și prin personaje tipice perioadei medievale. Obiectivul reprezintă unul din cele mai importante atracții ale județului Neamț. 

Mănăstirea Neamț este numită și ”Ierusalimul Ortodoxiei Române”. Primele atestări documentare datează din secolul al XV-lea, însă activitatea monahală din zonă a apărut cu mult înainte. Biserica principală a mănăstirii a fost ridicată de Ștefan cel Mare după cutremurul de la 1471, aceasta fiind sfințită după victoria de la Codrii Cosminului. Astăzi așezământul impresionează prin arhitectură, dar și prin colecțiile muzeale bogate, icoane și alte obiecte cu valoare istorică, artistică și religioasă deosebită. Mănăstirea deține și cea mai veche bibliotecă mănăstirească din țară, cu peste 18 000 de volume.

Mănăstirea de la Războieni a fost ridicată în anul 1496, pentru cinstirea oștenilor moldoveni căzuți în bătălia de la Valea Albă din 1476. Atunci Ștefan a pierdut mulțime de ostași moldoveni și 13 dintre marii dregători ai țării. Unicitatea lăcașului între ctitoriile ștefaniene constă în faptul că aceasta este în fapt un mausoleu ce adăpostește sub altar și pronaos osemintele celor căzuți în luptă. Mănăstirea poartă hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril.

Mănăstirea Tazlău
este situată la poalele Măgurii Tazlăului, în centrul comunei Tazlău.  Mănăstirea este considerată cea mai impunătoare din întreg județul Neamț. În afară de biserica mănăstirii, aici se păstrează încă ruinele casei domnești și zidul de apărare construit din piatră de râu care în unele locuri mai are încă înălțimea din vremea lui Ștefan. În prezent la mănăstire se desfășoară un amplu proiect de restaurare care vizează atât reabilitarea construcțiilor cât și cercetarea arheologică. În subsolul mănăstirii se află mai multe tuneluri de retragere care nu au fost niciodată studiate.
 
Mai multe despre ruta cultural turistică Voievodul Ștefan cel Mare și Sfânt și obiectivele incluse în rută pe: https://stephenthegreat.travel/