Muzeul de Etnografie din Piatra-Neamț
Muzeul de Etnografie din Piatra-Neamț

Muzeul de Etnografie din Piatra-Neamț

4.67 3 recenzii
Închis

Piața Libertății 2, Piatra Neamț, Romania

Despre

Muzeul de Etnografie din Piatra-Neamț a fost înfiinţat în anul 1980 şi deţine colecţii de costume populare, unelte artizanale, instalaţii ţărăneşti tradiţionale, toate prezentând aspecte ale locuinţelor ţărăneşti şi a vieţii oamenilor de pe Valea Bistriţei.

ISTORICUL CLĂDIRII

Cunoscută ca locuinţa directorului Şcolii nr. 1 de băieţi, clădirea muzeului precede noul sediu al instituţiei şcolare, realizat de arhitectul Roger Bolomey în decembrie 1930.

Astfel, în şedinţa din 23 august 1923, Eugen Albu, arhitectul comunei Piatra, înainta Comisiei comunale interimare, planul unei locuinţe “din material nearzător, acoperită cu tablă, pentru Direcţia Şcolii primare nr. 1 de băieţi Lascăr Catargi”. Construcţia urma să fie situată în curtea şcolii, în partea dinspre strada V. A. Ureche, costul lucrării estimându-se la 450.000 lei. Întrucât terenul făcea parte din proprietatea Catedralei “Sf. Ioan Domnesc”, Casa Bisericii şi Ministerul Cultelor au cedat instituţiei de învăţământ o suprafaţă de 159,42 mp, pentru amenajarea locuinţei directorului. În acea perioadă, şcoala era coordonată de profesorul Alexandru Ionescu. Costurile lucrării au fost suportate aproape în totalitate de Comitetul Şcolar, primăria - din lipsă de fonduri – acordând, în octombrie 1923, doar un ajutor de 50.000 lei.

Anul construcţiei, respectiv 1924, apare în inventarul averii imobile a comunei Piatra (întocmit în 1939), document care ne oferă o descriere sumară a clădirii: “Locuinţa Directorului este o construcţie cu fundaţiuni şi soclu de beton, pereţii din zidărie de cărămidă tencuiţi pe ambele feţe şi acoperiş învelit cu tablă. Cuprinde 8 încăperi, tavanuri tencuite şi sobe de teracotă şi completă instalaţie de electricitate”.

Concepută în stil neoromânesc, cu elemente apropiate unei locuinţe tradiţionale – corespunzând foarte bine destinaţiei actuale – clădirea se remarcă prin decoraţiile de lemn ale stâlpilor pridvoarelor situate pe faţada principală şi laterală şi ale căpriorilor. Acoperişul înalt, decorat cu lucarne conferă supleţe clădirii şi pune în valoare ferestrele cu frumoase ancadramentele cât şi banda de ocniţe de deasupra acestora.

ISTORICUL EXPOZIȚIEI

Bazele colecţiei de etnografie datează de la mijlocul secolului trecut, când – odată cu ridicarea barajului de la Bicaz – un grup complex de cercetători a studiat zona ce urma să fie acoperită de apele lacului de acumulare. Colectivul de etnografi a fost condus de Romulus Vuia, iar rezultatele cercetărilor de teren s-au materializat în două lucrări fundamentele Arta populară de pe Valea Bistriţei, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti, 1969 şi Etnografia Văii Bistriţei, Piatra Neamţ, 1973. O parte din piesele studiate cu această ocazie au făcut apoi parte din colecţia de la Durău, devenită parte integrantă a Muzeului de Etnografie Piatra-Neamţ. 

Începând cu 1974, datorită achiziţiilor importante realizate de dr. Elena Florescu, nr. pieselor a crescut continuu, contribuind la realizarea unei imagini complete a ceea ce reprezintă, din punct de vedere etnografic, judeţul Neamţ. Valorificarea, din punct de vedere expoziţional, a vastului material s-a realizat într-o expoziţie în 1976, în 1980 deschizându-se Muzeul de Etnografie Piatra-Neamţ în sediul actual, cu prima expoziţie de bază, care a fost schimbată în 1990 şi 1996. Ultima expoziţie permanentă a fost deschisă în 2002.

PROGRAM:
Zilnic: 09-17 (octombrie – martie); 10-18 (aprilie – septembrie);
Luni: închis

TARIFE:
adulți - 16 lei
preșcolari, elevi - 4 lei
studenți, grup adulți - 8 lei

ATRACȚII TURISTICE

Clădiri istorice Muzee, galerii și expoziții

Photo Gallery

Alte sugestii

3.71 7 recenzii
Cercul Gospodinelor este cel mai vechi restaurant din Piatra-Neamț și unul dintre locurile cu cea mai frumoasă priveliște asupra orașului. SCURT ISTORIC DIN PARTEA GAZDELOR „...Războiul cel crâncen trecuse: România Mare se născuse! Bărbații își dovediseră cu prisosință vitejia; iar femeile – destoinicia. Îi înlocuiseră pe cei plecați ca soldați în toate; deveniseră excepționale surori de caritate pe front, în spitale, după exemplul și îndemnul spre bine al tinerei lor regine. Acum, ieșite din furtună, viața li se părea iar zâmbitoare și bună. Pământul întregitei Românii era plin de bogății râvnite de puteri și concerne renumite. Se făceau averi pe negândite.  În anii ’20 – să tot petreci! Dar mulțimea femeilor se cam săturase să fie doar frumoase. Era timpul să reînvățăm să fim umani: războiul lăsase în urmă milione de orfani, de invalizi, de sărmani. Cum trecuseră și ele prin nu puține zile grele, mai toate doamnele din înalta societate au devenit tot mai preocupate de operele de caritate. Doar cu câțiva ani înainte nici nu le trecea prin minte că putea exista și altceva folositor în jurul lor decât baluri și voaluri. Acum porneau pe alt drum: care mai de care, doamne și domnișoare, cu avere, cu bărbați la putere sau... cu simpla lor vrere, făceau tot ce le stă în putință să aline cât mai multă suferință: cantine și cămine, ateliere, spitale, dispensare, sate întregi ajutate, biserici, orfelinate, școli de băieți și de fete patronate – toate aduse și păstrate în stare de funcționare de aceste femei, adevărate misionare. La Piatra-Neamț, la noi, după război, își face filială ASOCIAȚIA CERCURILOR DE GOSPODINE 1920 care devine un proiect îndrăzneț pentru cele mai de seamă doamne din județ. Pentru gândul lor bun, le pomenim acum: Simona Lahovary – președintă a asociației naționale. Filiala jud.Neamţ: Valentina Focșa – preşedintă, Emma Culmuschi şi Eugenia I. Săvescu vice-preşedinte, Eugenia Niculescu-Dacu, Natalia Cuza și altele multe, având în ajutor pe soții lor generoși și pe câțiva preoți inimoși. Printre altele, această asociație ridică „pe Cozla Mică, în locul numit «la Prăjin㻓, o terasă-grădină, cu scopul de a oferi tinerilor gentlemeni, sportivi, drumeți și tenismeni „o gustare și o băutură răcoritoare“ în acea priveliște încântătoare. E locul numit ulterior TERASA CERCUL GOSPODINELOR. E popasul cel mai îndrăgit de oricine a drumețit, cu părinții când era mic, cu colegii câte un pic, cu iubita, hai-hui și apoi... cu copiii lui. Cine n-a fost măcar odată în această poiană fermecată? Cine aici s-a oprit și n-a revenit? Ce pietrean nu zâmbește nostalgic, când privește, de oriunde, de jos, locul acesta frumos, neascuns dar misterios? Doar foișorul tăcut știe prin câte-a trecut, rezistând, mai demult sau mai de curând. Dar a supraviețuit oricum, căci la temelia lui stă gândul cel bun. Sub sprânceană de brazi vă primește și azi, cu același surâs primitor, RESTAURANT CERCUL GOSPODINELOR. Și-a pus haine noi, de sărbătoare și vă așteaptă nerăbdătoare. Orice moment deosebit, trăit alături de cei dragi dumneavoastră, va deveni negreșit onoarea și bucuria noastră. Ne străduim să vă amintim acea vreme uitată și gospodinele de altădată. Și, din nou aici, ducem tradiția mai departe. Pentru că ospitalitatea GOSPODINELOR nu are moarte. Vă aşteptăm cu drag!”
Parc Cozla, Piatra Neamț, Romania
4.57 7 recenzii
Această casă în stil neoromânesc a fost ridicată în anul 1927 în centrul orașului Piatra-Neamț.  Până în anul 2022 aici a funcționat un restaurant cu specific internațional, dar care a fost închis între timp. Proprietatea încă nu a fost vândută sau închiriată unui alt beneficiar, dar poate fi admirată de pe str.Paharnicul (nr.3) unde e situată.
Strada Paharnicului Nr.3, Piatra Neamt, Romania, 610011