Curtea Domnească din Piatra-Neamț

Construită în anul 1929, în centrul orașului Piatra-Neamț, și înscrisă în lista Patrimoniul Naţional, frumoasa clădire a Centrului Militar este cunoscută printre pietreni drept „Jandarmeria”. În trecut, celor două instituții le deservea locația. Din păcate, în prezent este neutilizată și într-un avansat proces de degradare. Dar chiar și așa, încă pot fi admirate numeroase detalii de pe fațada principală și fațada stradală. Credit foto: www.viatanemteana.info

În partea de nord a orașului se ridică dealul Cozla, cu altitudini de 657m în punctul numit „Trei Coline” și 679m în punctul „Trei Căldări” (aproape de satul Gârcina). Muntele Cozla are forma unei culmi alungite de la nord la sud și este alcătuit din straturi de marne diferite, șisturi argiloase, straturi bogate în fosile de pești și alge, reprezentate și la Muzeul de Științe Naturale din Piatra Neamț. Din punctul numit „Trei Coline” pornesc trasee turistice care duc spre Dărmănești, spre Cârloman sau spre zona marmitelor de piatră numite de localnici „La Trei Căldări”. E bine de știut că acest traseu este omologat și e foarte accesibil publicului larg. Veți găsi aici, într-o stâncă izolată, săpate trei scobituri rotunde cu diametrul de cca. 60cm, a căror origine nu a întrunit consensul, considerându-se că ne aflăm fie în fața unui fenomen carstic, fie periglaciar, sau cu caracter de marmite eoliene formate prin acțiunea îndelungată a vânturilor. Pe dealul Cozla au fost descoperite în 1882 izvoare de ape minerale cloruro-sodice și sulfuroase, caracterizate de analizele făcute la vremea respectivă de Petru Poni, și care se foloseau în tratarea afecțiunilor digestive și circulatorii. În timp exploatarea nerațională a dus la colmatarea lor. Punctul de belvedere de pe platoul dealului Cozla este unul dintre cele mai impresionante. Veți putea admira întregul oraș, valea Bistriței, dar și impunătorul Masiv Ceahlău. La pas sau cu telegondola, acest loc e de neratat! De reținut că priveliștea e cu atât mai impresionantă la apus.

Pe lângă realizarea Grădinii Publice „Nicu Albu” și transformarea drumul de acces în alee pietonală, în 2023 va fi finalizată și modernizarea punctului de belvedere de pe Dealul Cozla. Acesta a fost și va redeveni un important punct de atracție turistică. Proiectul pentru punctul de belvedere de pe muntele Cozla se află în faza de execuție și se estimează că până la sfârșitul anului proiectul va fi finalizat. Se vor realiza mai multe lucrări, printre care un mic loc de joacă (cu leagăne suspendate, plasă de cățărare) la demisol, extinderea zonei de observație, refacerea finisajelor parapeților și a peretului de la demisol cu piatră naturală. De asemenea, va fi refăcut sistemul de iluminat ambiental și se vor monta camere de supraveghere.

Nicu N. Albu (1853-1908) a fost un important om de afaceri și politician român - primar, prefect, deputat, senator, cetățean de onoare (post-mortem) al municipiului Piatra Neamț (1996). Noua grădină publică de la baza dealului Cozla, ce îi va purta numele, este în plin proces de realizare în spațiul vechii grădini zoologice. Aceasta va deveni un loc valoros dedicat atât comunităţii locale, cât și turiștilor din oraș. În acest articol găsiți mai multe detalii.

La Piatra Neamț, prima linie ferată a fost construită pentru a lega orașul de Bacău în baza legii din 15 mai 1882 și a fost pusă în circulație în 15 octombrie 1885. Prima gară a orașului fiind numită actual Gara Veche (situată în cartierul cu același nume). Clădirea Gării Vechi a fost ridicată după ce în 1893 se terminase normalizarea liniei Bacău – Piatra Neamț. Inițial, calea ferată a fost construită cu ecartament de 1.000 mm., iar clădirea de călători – inaugurată la 15 februarie 1885, a fost de tipul terminus. Aducerea liniei la un ecartament normal de 1.456 mm a fost realizată de antrepriza inginerului I. Bacalu din Piatra Neamț, iar lucrările au fost conduse de către inginerul Romulus Băiulescu. Actuala gară Piatra-Neamț a fost inaugurată pe 2 octombrie 1913 și este un important și valoros monument istoric, fiind opera antreprenorului italian Carol Zane, cel care a ridicat și alte construcții în oraș: Teatrul Tineretului, Biserica Precista, Muzeul de Artă și actualul sediu al Muzeului Cucuteni. Un moment cu adevărat important care a avut în prim-plan Gara CRF Piatra-Neamţ a fost atunci când celebrul cineast Francis Ford Coppola avea să filmeze aici, în anii 2005-2006, mai multe scene din filmul "Tinereţe fără tinereţe''.

Casa Paharnicului din Piatra-Neamț este o cladire cu ziduri masive, pe un singur nivel, construită in stilul arhaic al hanurilor cu curte interioara de secol XIX și adăpostește încă mistere nelămurite nici astăzi de specialiștii sau administratorii nemțeni. „Casa Paharnicului este cunoscută si sub numele de Hanul Paharnicului, numit astfel după rangul proprietarului, D.C. Gheorghiadis, care conform Foii Oficiale a Principatelor Moldovei din 1853, a fost inaintat spătar, iar mai târziu sedar, stolnic, caminar și paharnic. Acestea erau case vechi, bătrânești, cu parter și etaj, construite după moda veche, cu balcoane și beciuri, cu ogradă încăpătoare, servind mai mult ca depozite de produse. Parterul prezintă un portic din stâlpi masivi și arcade plate de zidărie, ca și beciul în întregime boltit. La etaj regăsim cerdacul, larg și solid, sprijinit de stălpi. Temelia din piatră și zidărie este impresionantă ca grosime. Spațiul interior a suferit compartimentari ulterioare si restaurări, care să corespundă actualului scop comercial”, spune monografistul Mihail Apavalaoaie, intr-un studiu publicat in anul 2005. Sursa: www.monumenteneamt.ro

Poșta Română a redat pe 18 noiembrie 2022 clienților săi un sediu monument istoric din Piatra-Neamț, Acesta se află pe strada Alexandru cel Bun, nr.21, și fusese închis timp de 12 ani. În această clădire și-au reluat activitatea OJP Neamț, OPD Piatra Neamț și OP 1 Piatra Neamț. Acest sediu de patrimoniu al Poștei Române a fost construit în perioada 1930-1932. El a fost scos din regimul de lucru cu publicul întrucât erau necesare lucrări de investiții care au fost demarate în luna ianuarie 2022. Valoarea acestor lucrări s-a ridicat la aproximativ 2,7 milioane de lei fără TVA. S-a intervenit la arhitectura interioară, exterioară, acoperiș, instalații electrice, termice și sanitare. La inaugurarea noii subunități poștale a fost prezent și Directorul General al Poștei Române, Valentin Ștefan: “Anul acesta s-au realizat cele mai mari investiții pentru Poșta Română din ultimii ani. Ne-am dorit să redăm această clădire simbol clienților noștri din Piatra Neamț, aceasta fiind cea mai mare investiție finalizată din patrimoniul companiei. Avem sedii frumoase în toată țara, multe dintre ele cu nevoi serioase de intervenție. Personal, cred că trebuie să tratăm cu respect genul acesta de clădiri istorice și să le conservăm cu grijă la fiecare detaliu”. Astfel, începând de la finalul anului trecut, la Oficiul Poştal 1 Piatra-Neamț care deserveşte, la cele 6 ghişee, atât persoanele fizice, cât și juridice, clienții sunt aşteptați într-un sediu dotat cu toate facilităţile, pentru a eficientiza fluxul de lucru şi timpii de aşteptare, calitatea serviciilor fiind îmbunătăţită. În egală măsura, acest palat al poștei este și o atracție turistică.

Misiunea unui liceu de arte nu se reduce doar la transmiterea de cunoştinţe și abilități. O asemenea școală vocațională urmărește formarea unor personalităţi care, printr-o selecție bazată pe talent, studiu asiduu și rezultate evidente, să trăiască arta și s-o poată face iubită de oameni. Necesitatea unei școli cu profil artistic a părut firească, în Piatra-Neamț, după 1990. Orașul dintre munți și toate împrejurimile Neamțului aveau bogate tradiții folclorice și literare, vizibile public încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Din Roman pornise celebrul dirijor Sergiu Celibidache, din Piatra-Neamț plecaseră spre alte zări pictorul avangardist Victor Brauner, peisagista Iulia Hălăucescu și, mai târziu, cunoscuta soprană Elena Botez (întoarsă ca redutabilă profesoară de canto în urbea natală, după încheierea activităților concertistice pe marile scene). Încă din anii 1970 a funcționat, oricum, o școală populară de artă exact în același corp de clădire în care astăzi există liceul, o școală care acoperea în bună măsură nevoile vocaționale ale elevilor și tinerilor din zonă. Liceul de Arte din Piatra-Neamţ, așadar, a fost înfiinţat pe data de 1 septembrie 1991, având sediul central în Strada Peneş Curcanul nr. 6, dar funcționând, pentru început provizoriu, în lipsa altor săli disponibile, în corpuri de clădire din diferite alte licee (Colegiul Național „Calistrat Hogaș”, Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu”). Denumirea unităţii şcolare a fost modificată în anul 2004 (24 aprilie), din „Liceul de Artă, Piatra-Neamţ” în „Liceul de Artă "Victor Brauner"”, iar de la 1 septembrie 2012 în „Liceul de Arte "Victor Brauner", Piatra-Neamț”. Liceul dispune astăzi de 4 clădiri situate în trei corpuri, în cadrul cărora tipul de educaţie oferit copiilor este armonizat dimensiunii vocaţionale. Astfel, Corpul „A”, din str. Peneş Curcanul, nr. 6 cuprinde un număr de 30 cabinete (pentru cursuri individuale) şi 3 săli de clasă (pentru cursurile colective) în care se instruiesc elevii din specialitatea muzică, îndrumaţi de 45 de cadre didactice, majoritatea titulare, cu toate gradele didactice date, unii metodiști, unii masteranzi, doctoranzi sau posesori ai titlului de „doctor”. Sala studio „Theodor Macarie” (cu 120 de locuri, dispuse jos și la balcon) funcționează și ca sală de concerte, și ca sală de festivități. În aceste spații își desfășoară activitatea secţiile: interpretare instrumentală, interpretare vocală (canto clasic), folclor (instrumente populare şi canto tradiţional românesc). În cadrul secţiei instrumentale se studiază un număr de 15 instrumente ale orchestrei simfonice (pian, vioară, violă, violoncel, contrabas, chitară, flaut, oboi, clarinet, saxofon, fagot, trompetă, corn, trombon, percuţie) dar şi 3 ale muzicii tradiţionale româneşti (nai, ţambal, acordeon). Disciplinele de cultură generală se studiază în cele 2 clădiri ale Corpului „B", situate pe Bd. Decebal, nr. 48. Ele dispun de un număr de 8 săli de clasă, între care laborator TIC, cabinet metodic, cabinet medical, bibliotecă (cu peste 9000 de volume), sală de sport. În acestea activează elevii liceului sub îndrumarea a 28 de cadre didactice competente (cele mai multe cu gradele I și II, două cu doctorat). Elevii sunt structuraţi pe 20 clase: 1 clasă pregătitoare, 4 clase învăţământ primar (muzică), 8 clase învăţământ gimnazial (clase de arte vizuale şi clase muzică, câte una de fiecare nivel), 8 clase învăţământ liceal (4 clase arte vizuale şi 4 clase muzică, la fel ca la gimnaziu, câte una de fiecare nivel). Elevii îşi desfăşoară activitatea pe parcursul unei zile în 2 schimburi. Activitatea specializărilor de la arte vizuale se desfăşoară în Corpul „ C " din str. Alexandru cel Bun nr. 2, clădire de patrimoniu care cuprinde un număr de 7 ateliere în care se instruiesc elevii organizați pe grupe, sub îndrumarea unui număr de 8 profesori. Specializarea ”arte vizuale” cuprinde secţiile: artă monumentală, pictură de şevalet, design vestimentar, imprimerie, sculptură. Sursa și informații suplimentare: www.liceulbrauner.ro

Instituţia de învăţământ cunoscută astăzi sub denumirea de Colegiul Naţional "Calistrat Hogaş" îşi scrie cronica sa de lăcaş al luminii dinspre anul 1885, când fiinţa la Piatra Neamţ, aşa cum ar rezulta indirect din ultimele documente date la iveală, Institutul particular primar şi secundar de fete “Cultura”. Viaţa socială din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea este marcată de o puternică mişcare feministă, care nu a rămas indiferentă faţă de dreptul femeii de a accede la educaţie şi cultură. În învăţământul nemţean, această tendinţă avea să ocupe un loc privilegiat. Iniţiativa doamnei Ivanovici (sora avocatului Gh. Lazu, fost subprefect şi prefect de Neamţ) se concretiza în înfiinţarea institutului, care avea şi internat şi care funcţiona în fostele case ale Mariei Albu – actualul sediu al Agenţiei Teritoriale a Taberelor şi Turismului Şcolar. Din 1889, activitatea este condusă de către profesoara Elisa Udrischi, absolventă a Conservatorului din Dresda, ajutată de Gabriela Bitrou, o tânără deosebit de cultă, având studii secundare în Austria. Cadrele didactice care au predat la acest institut de fete erau dintre cele mai bine pregătite profesional, pedagogic în mod special. În cursul secundar inferior au funcţionat profesorii Ion Negre (directorul gimnaziului şi apoi a Liceului "Petru Rareş"), Gr. Sinescu, V. Vîleanu, Gr. Istrati, Er. Zaharia, N. Juravschi, toţi cu studii universitare în ţară şi în străinătate. Începutul secolului al XX-lea este caracterizat de o vizibilă animare a vieţii ştiinţifice, culturale şi social-politice, schimbările profunde reflectându-se şi în viaţa învăţământului. În 1901, Ion Negre pleacă la Bucureşti (ca deputat liberal în Parlamentul României), fiind înlocuit de Er. Zaharia, şi şcoala fiinţează, până în 1910, când Elisa Udrischi este chemată la Iaşi pentru a conduce o şcoală muzicală. În aceste condiţii, Eugenia Popovici, licenţiată în litere, şi Valentina Focşa, licenţiată în matematici, înfiinţează, în 1910, un curs preparator de fete pentru clasa a III-a secundară, autorizat de Ministerul Instrucţiunii Publice şi Cultelor, cu rezultate a căror calitate era cunoscută şi recunoscută. Astfel, în anul 1911, cu sprijinul parlamentarilor nemţeni şi cu autorizarea lui C.C. Arion – ministru în guvernul conservator condus de P.P. Carp, se înfiinţa la Piatra Neamţ Şcoala particulară secundară de fete cu programa învăţământului de stat. Transformată, în 1924, în Liceul de Fete Eugenia Popovici – Valentina Focşa, şcoala îşi împlinea menirea de a asigura egalitatea şanselor în accesul la instrucţie şi educaţie, ilustrând progresul învăţământului românesc, marcat, un an mai înainte, de etatizarea şcolilor. Dacă până la această cumpănă istorică, fetele studioase îşi susţinuseră examenele liceale de echivalare la Liceul "Petru Rareş", dreptul la învăţătură, existent şi împlinit de facto în vechea şi prestigioasa şcoală de la sfârşit de veac XIX, îşi dobândeşte binemeritatul statut de jure. Hrănită de luminata dorinţă a dascălilor şi a tinerelor vlăstare de a se împlini prin cunoaştere, şcoala pe care o numim azi Colegiul Naţional "Calistrat Hogaş" fiinţează din 1885 şi se înfiinţează în 1910. De aici, adică de atunci, istoria ei izvorăşte neîncetat şi ostoieşte setea de învăţătură a şirului de generaţii pe care le-a crescut. Sursa și informații suplimentare: www.calistrathogas.ro