Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni

Străbătând cărările Cernegurei, natura se oferă splendidă la ficare pas, cu cele mai frumoase peisaje în poienile Pițigoi și Bahrin. Din prima se zăresc la orizont Munții Goșman, Munții Tarcăului și Muntele Ceahlău. Iar din cea de-a doua se zărește în vale Schitul Bahrin, un lăcaș pe stil vechi la care se poate ajunge chiar și cu mașina de pe strada Bâtca Doamnei. La fel de spectaculoasă e priveliștea și din vârful dealului Cernegura, acesta ajungând la altitudinea de 821 m.

Drumul forestier pornește din dreptul Ștrandului din Piatra-Neamț și urcă pentru 2-3km spre direcția Vârfului Cernegura (821 m).

Cernegura (821 m altitudine) este cea mai înaltă dintre culmile ce înconjoară orașul Piatra-Neamț și oferă iubitorilor de natură mai multe trasee de drumeție, cu diferite puncte de acces. Pe cărările muntelui și pe traseul marcat în aplicația noastră se poate ajunge din zona podului Căprioara sau de pe drumul forestier care se desprinde din Aleea Tineretului, cu aproximativ 200 m înainte de intrarea în ștrand. Alte căi de acces sunt în zona satului Bâtca Doamnei. Indiferent de varianta aleasă, cărările destul de umblate ale Cernegurei sunt ușor accesibile drumeților, traseele fiind în general de dificultate redusă. 

Altitudinea maximă de pe dealul Cârloman din Piatra-Neamț ajunge la 806 m în Vârful Prihodişte. Acesta e accesibil datorită traseului marcat cu banda albastră ce leagă orașul de Mănăstirea Bistrița.

Vârful Bobeica de pe dealul Cârloman este situat la altitudinea de 677 m și reprezintă o primă bornă importantă de pe traseul montan ce leagă orașul Piatra-Neamț de Mănăstirea Bistrița.

Munţii Stânişoarei constituie o unitate bine individualizată în cadrul municipiului Piatra-Neamţ, cuprinzând doar extremitatea lor sudică. Culmea principală are o orientare generală NV-SE, conformă cu structura geologică. Aici predomină marnele, şisturile argiloase şi disodilice, acoperite uneori de depozite loessoide. Aceeaşi structură geologică o întâlnim şi pe dealul Cârloman, prelungirea vestică a Cozlei. Altitudinea maximă ajunge la 806 m în Vârful Prihodişte.

Într-o stâncă izolată, din zona înaltă a dealului Cozla, se află săpate trei scobituri rotunde cu diametrul de circa 60 cm, a căror origine nu a întrunit consensul, considerându-se că ne aflăm fie în fața unui fenomen carstic, fie periglaciar, sau cu caracter de marmite eoliene formate prin acțiunea îndelungată a vânturilor. Alexandra, autoarea blogului blogdecalatorii.ro, descria astfel acest loc „... la Stânca 3 căldări am ajuns după 30 de minute de la intrarea în traseu. Mi s-a părut mult mai mare decât mă așteptam și foarte interesantă. Este un monolit de gresie în care s-au format în timp 3 marmite de eroziune, numite și căldările uriașilor.” Menționăm că stânca „Trei Căldări” este un monument al naturii, parte din rezervația geologică de marnite eoliene. Orice deteriorare intenționată a ei este pedepsită conform legii, zona fiind des frecventată de rangerii pietreni.

Lacul Porcului de pe dealul Cozla este de fapt o baltă micuță alimentată de ploi, unde se adapă animalele pădurii. Pe mal pot fi zărite adesea urme de cervide, însă cel mai probabil vin aici și mistreți. Cel mai probabil de la aceștia vine denumirea lacului. Acest lac e înconjurat de o superbă pădure de fag și se află pe traseul omologat „Trei Căldări” din Piatra-Neamț. Foto via www.bloguldecalatorii.ro

Ideea construirii Bisericii „Nașterea Maicii Domnului” - Precista II sau Precista Nouă - din Piatra-Neamț a apărut încă din anul 1991, avându-se în vedere insuficienţa spaţiului liturgic de la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (Precista I sau Precista Veche), neîncăpătoare pentru mulţimea credincioşilor prezenţi în duminici și sărbători la slujbe.  În anul 1993 au început demersurile pentru obţinerea amplasamentului, în micul parc de la intersecţia străzilor Decebal cu Emil Costinescu. Sfinţirea locului s-a făcut de către părintele arhimandrit Ciprian Zaharia în data de 12 mai 1995, alături de un sobor de preoţi şi numeroşi enoriaşi.  Pe 9 iunie 2019, în Duminica a VII-a după Paști, locașul de cult a fost sfințit de trei ierarhi ai Sinodului Bisericii Ortodoxe Române: IPS Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, IPS Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului și PS Părinte Calinic Botoșăneanul, pe atunci Episcop vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. Cu acest prilej, părintele Dumitru Ailincăi, parohul comunității Precista II, a primit din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, ca semn de gratitudine pentru întreaga activitate desfășurată în parohie, „Crucea Patriarhală” pentru clerici, cea mai mare distincție din cadrul Patriarhiei Române.  Capacitatea actuală a bisericii este de aproximativ 650 de persoane.