Curtea Domnească din Piatra-Neamț

Numele cetăţii Petrodava din Piatra-Neamț este menţionat de Ptolomeu în lucrarea “Geographia” în cadrul descrierii Daciei, unde sunt enumerate 43 de oraşe (cetăţi). Arheologii au descoperit vestigii dacice pe dealul Bâtca Doamnei pe o suprafaţă de aproape 20.000 metri pătraţi şi s-au determinat două nivele de locuire: unul datând din secolul al II-lea î.H., celălalt corespunzător perioadei dintre secolele I î.H. şi I d.H. Materialele arheologice, precum şi cele câteva monede descoperite la Bâtca Doamnei, i-au făcut pe cercetători să presupună că aşezarea a fost întemeiată în sec. II î.H., dar că perioada sa de înflorire a început în secolul următor, continuând şi după aceea.  Sfârşitul cetăţii s-a datorat unui puternic incendiu. Tot un foc pârjolitor pusese capăt primei faze a acestei aşezări. Când au avut loc aceste evenimente, este greu de precizat.  Nu există nici un motiv care să ne facă să credem că cetatea ar fi avut o altă soartă decât cele trei dave geto-dacice de pe Siret, care au suportat mari distrugeri în urma unor evenimente desfăşurate între 89 d.H. (anul încheierii păcii lui Decebal cu Domiţian) şi 106 (sfârşitul războaielor sale cu romanii). BINE DE ȘTIUT: Cetatea nu e încă exploatată din punct de vedere turistic, dar merită să ajungeți până aici mai ales datorită priveliștii. 

ANUNȚ IMPORTANT: Complexul Muzeal Național Neamț anunță că, începând cu data de 05.07.2022, Muzeul Memorial ,,Calistrat Hogaș” Piatra-Neamț, își sistează activitatea pentru publicul vizitator, urmare a începerii demersurilor necesare în vederea implementării proiectului - Conservarea, protejarea și promovarea Patrimoniului Muzeului Memorial Calistrat Hogaș Piatra Neamț, proiect finanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa de Prioritate de Investiții 5, Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de investiții 5.1. ------ Singurul muzeu din ţară dedicat acestui mare om de cultură, a fost construit în anul 1885.  Casa-muzeu, în care a trăit talentatul scriitor român, se află chiar în centrul oraşului Piatra-Neamţ, pe strada care îi poartă numele. Clădirea este înscrisă pe lista monumentelor de arhitectură din Patrimoniul Cultural Naţional, datorită stilului deosebit al construcţiei. Deschis încă din anul 1969, muzeul memorial Calistrat Hogaş te impresionează prin simplitatea şi frumuseţea rustică caracteristică acestei zone de munte. În curtea casei memoriale se află și bustul lui Calistrat Hogaș, statuie din travertin realizată de Vasile Aciobăniței, în anul 1963. PROGRAM: Zilnic: 09-17 (octombrie – martie); 10-18 (aprilie – septembrie); Luni: închis. TARIFE: adulți - 16 lei preșcolari, elevi - 4 lei studenți, grup adulți - 8 lei

ANUNȚ IMPORTANT: Începând cu data de 29 iulie 2019, unitatea principală a Complexului Muzeal Județean Neamț, Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra-Neamț, și-a sistat activitatea in vederea implementării proiectului ”Conservarea, protejarea și promovarea Muzeului de Istorie și Arheologie Piatra-Neamț”. Se estimează că acesta va fi redeschis în anul 2023. ----- Înfiinţat în anul 1934, de către preotul Constantin Mătasă, Muzeul de Istorie și Arheologie din Piatra-Neamț prezintă evoluţia comunităţilor umane din zona județului Neamţ, începând cu paleoliticul superior şi până în epoca contemporană.  Constituind unitatea de bază a Complexului Muzeal Judeţean Neamţ, acest muzeu se înscrie în categoria celor mai prestigioase instituţii de profil din România. Contribuţia sa la cercetarea, conservarea, restaurarea, gestionarea, evidenţa şi valorificarea patrimoniului istoric şi arheologic din estul ţării este absolut remarcabilă, aşa după cum este şi activitatea sa cultural-educativă. Muzeul de Istorie şi Arheologie Piatra-Neamţ este – prin numărul şi importanţa colecţiilor, aria de cercetare, activitatea desfăşurată, baza materială ș.a. – fără discuţie, o instituţie muzeală de importanţă zonală.

Muzeul deține o importantă colecţie de fosile, dar şi exemplare rare din flora şi fauna judeţului Neamţ, îndeosebi a muntelui Ceahlău, simbolul natural al județului Neamț. În acest loc putem admira şi o colecţie interesantă de flori de mină. De asemenea, sunt expuse exemplare de bivalve, gasteropode, arachnidae şi reptile din formaţiunile Oligocene de la Piatra-Neamţ, alcătuind colecţia de paleoihtiofaună, care reprezintă o sursă importantă de informaţii despre paleoecologia Paratethysului din timpul Oligocenului. PROGRAM DE VIZITARE: Zilnic: 09-17 (octombrie – martie); 10-18 (aprilie – septembrie); Luni: închis TARIFE: adulți - 16 lei preșcolari, elevi - 4 lei studenți, grup adulți - 8 lei

Muzeul de Etnografie din Piatra-Neamț a fost înfiinţat în anul 1980 şi deţine colecţii de costume populare, unelte artizanale, instalaţii ţărăneşti tradiţionale, toate prezentând aspecte ale locuinţelor ţărăneşti şi a vieţii oamenilor de pe Valea Bistriţei. ISTORICUL CLĂDIRII Cunoscută ca locuinţa directorului Şcolii nr. 1 de băieţi, clădirea muzeului precede noul sediu al instituţiei şcolare, realizat de arhitectul Roger Bolomey în decembrie 1930. Astfel, în şedinţa din 23 august 1923, Eugen Albu, arhitectul comunei Piatra, înainta Comisiei comunale interimare, planul unei locuinţe “din material nearzător, acoperită cu tablă, pentru Direcţia Şcolii primare nr. 1 de băieţi Lascăr Catargi”. Construcţia urma să fie situată în curtea şcolii, în partea dinspre strada V. A. Ureche, costul lucrării estimându-se la 450.000 lei. Întrucât terenul făcea parte din proprietatea Catedralei “Sf. Ioan Domnesc”, Casa Bisericii şi Ministerul Cultelor au cedat instituţiei de învăţământ o suprafaţă de 159,42 mp, pentru amenajarea locuinţei directorului. În acea perioadă, şcoala era coordonată de profesorul Alexandru Ionescu. Costurile lucrării au fost suportate aproape în totalitate de Comitetul Şcolar, primăria - din lipsă de fonduri – acordând, în octombrie 1923, doar un ajutor de 50.000 lei. Anul construcţiei, respectiv 1924, apare în inventarul averii imobile a comunei Piatra (întocmit în 1939), document care ne oferă o descriere sumară a clădirii: “Locuinţa Directorului este o construcţie cu fundaţiuni şi soclu de beton, pereţii din zidărie de cărămidă tencuiţi pe ambele feţe şi acoperiş învelit cu tablă. Cuprinde 8 încăperi, tavanuri tencuite şi sobe de teracotă şi completă instalaţie de electricitate”. Concepută în stil neoromânesc, cu elemente apropiate unei locuinţe tradiţionale – corespunzând foarte bine destinaţiei actuale – clădirea se remarcă prin decoraţiile de lemn ale stâlpilor pridvoarelor situate pe faţada principală şi laterală şi ale căpriorilor. Acoperişul înalt, decorat cu lucarne conferă supleţe clădirii şi pune în valoare ferestrele cu frumoase ancadramentele cât şi banda de ocniţe de deasupra acestora. ISTORICUL EXPOZIȚIEI Bazele colecţiei de etnografie datează de la mijlocul secolului trecut, când – odată cu ridicarea barajului de la Bicaz – un grup complex de cercetători a studiat zona ce urma să fie acoperită de apele lacului de acumulare. Colectivul de etnografi a fost condus de Romulus Vuia, iar rezultatele cercetărilor de teren s-au materializat în două lucrări fundamentele Arta populară de pe Valea Bistriţei, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti, 1969 şi Etnografia Văii Bistriţei, Piatra Neamţ, 1973. O parte din piesele studiate cu această ocazie au făcut apoi parte din colecţia de la Durău, devenită parte integrantă a Muzeului de Etnografie Piatra-Neamţ.  Începând cu 1974, datorită achiziţiilor importante realizate de dr. Elena Florescu, nr. pieselor a crescut continuu, contribuind la realizarea unei imagini complete a ceea ce reprezintă, din punct de vedere etnografic, judeţul Neamţ. Valorificarea, din punct de vedere expoziţional, a vastului material s-a realizat într-o expoziţie în 1976, în 1980 deschizându-se Muzeul de Etnografie Piatra-Neamţ în sediul actual, cu prima expoziţie de bază, care a fost schimbată în 1990 şi 1996. Ultima expoziţie permanentă a fost deschisă în 2002. PROGRAM: Zilnic: 09-17 (octombrie – martie); 10-18 (aprilie – septembrie); Luni: închis TARIFE: adulți - 16 lei preșcolari, elevi - 4 lei studenți, grup adulți - 8 lei

Muzeul de Artă din Piatra-Neamț a fost înfiinţat în anul 1980 şi funcţionează în clădirea construită în anul 1930 de către italienii Carol Zane şi Vincenzo Puschiasis, aceasta fiind în prezent una dintre construcțiile simbol ale orașului nostru. Expoziţia muzeului cuprinde opere ale artiştilor români care au fost legaţi de zona Neamţ şi prezintă o imagine completă asupra evoluţiei artelor vizuale de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Astfel, putem admira operele pictorilor: Nicolae Tonitza, Gheorghe Petraşcu, Ion Ţuculescu, Corneliu Baba, Francisc Şirato, Ştefan Popescu şi ale sculptorilor Ion Irimescu şi Ion Jalea. Reprezentativ pentru arta românească contemporană sunt expuse operele pictorilor: Simona Vasiliu Chintilă, Spiru Chintilă, Iulia Hălăucescu, Ion Sălişteanu, Dan Hatmanu, Ion Gheorghiu, Corneliu Vasilescu, Eugen Crăciun, Ilie Boca, Lascăr Vorel şi ale sculptorilor: Ovidiu Maitec, Clement Pompiliu, Nicolae Fleissig şi Iulia Oniţă. Alături de colecţiile de pictură, grafică şi sculptură întâlnim şi creaţiile de tapiserie ale Aureliei Vasiliu Gheaţă care sunt realizate într-o tehnică tradiţională îmbinând arta populară autentică cu pictura murală medievală. ISTORICUL CLĂDIRII: Clădirea în care funcţionează Muzeul de Artă a fost construită în 1930 cu destinaţia de şcoală primară (Şcoala primară nr. 1 de băieţi „Lascăr Catargi”) prin „sârguinţa şi ajutorul lui G. V. Măcărăscu, deputat, primar fiind V. Ioaniu”, aşa cum se consemnează pe placa de marmură dezvelită la 1 decembrie. Arhitecţii care au proiectat-o au fost Roger Bolomey şi Fr. Droz, constructorul Carol Zani iar sculptorul decorator, Vicenzo Puschiasis. Fiind situată în centrul istoric al oraşului, în imediata apropiere a ctitoriilor muşatine (biserica „Sf. Ioan” şi turnul-clopotniţă ridicate de domnitorul Ştefan cel Mare), precum şi a altor două instituţii muzeale din cadrul Complexului Muzeal Judeţean Neamţ (Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni şi Muzeul de Etnografie), construcţia are un stil arhitectonic de inspiraţie tradiţională: armonie în proporţii, gust şi măsură în decorare şi o remarcabilă grijă pentru funcţionalitate. Sobrietatea clădirii este atenuată de modul în care au fost decorate faţadele, alternându-se materialul (piatra şi cărămida), ferestrele terminate semicircular la primul nivel cu cele dreptunghiulare, lacel de-al doilea. Arhitecţii au integrat armonios construcţia spiritului locului de amplasare. Au folosit brâuri de piatră cioplită şi din cărămidă roşie, ocniţe specifice arhitecturii tradiţionale şi preluate la decorarea bisericilor moldoveneşti, discuri ceramice smălţuite, colorate în culori primare. PROGRAM: Zilnic: 09 – 17 (octombrie – martie); 10-18 (aprilie – septembrie); Luni: închis TARIFE: adulți - 16 lei preșcolari, elevi - 4 lei studenți, grup adulți - 8 lei

Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni a fost inaugurat pe data de 24 iunie 2005, de Ziua Municipiului Piatra-Neamţ, în preajma aniversării a 120 de ani de la descoperirea staţiunii eponime a culturii Cucuteni şi a 70 de ani de la înfiinţarea Muzeului de Istorie şi Arheologie. La baza înfiinţării sale a stat Hotărârea Guvernului României, nr.109 din 5 februarie 2004, prin care clădirile dintr-o serie de municipii reşedinţă de judeţ, între care şi Piatra-Neamţ, ce aparţinuseră filialelor Băncii Naţionale a României, erau trecute în subordinea muzeelor judeţene din zonele respective, cu scopul de a fi transformate în unităţi muzeale. Muzeul Cucuteni  din Piatra-Neamț reprezintă practic îndeplinirea dezideratului mai multor generaţii de arheologi şi – în acelaşi timp – o recunoaştere a eforturilor constante depuse timp de peste şapte decenii de către Muzeul de Istorie şi Arheologie din Complexul Muzeal Neamț, care constituie principala instituţie de profil din România ce a contribuit la cercetarea şi valorificarea patrimoniului cultural cucutenian prin numeroasele manifestări cultural-ştiinţifice interne şi internaţionale (sesiuni, colocvii, simpozioane, conferinţe), precum şi prin publicaţiile (reviste, culegeri, monografii, sinteze, repertorii, cataloage, broşuri, pliante), realizate integral sau în colaborare, astfel încât în prezent cultura Cucuteni este civilizaţia preistorică europeană cea mai intens studiată. În plus, Muzeul de Istorie şi Arheologie a creat şi un cadru organizatoric oficial, unic în ţară, destinat exclusiv cercetării şi valorificării patrimoniului cultural cucutenian – Centrul Internaţional de Cercetare a Culturii Cucuteni, al cărui sediu se află chiar în incinta noii instituţii muzeale. Imobilul, care adăposteşte această expoziţie de excepţie, este înscris în Lista Monumentelor Istorice. Clădirea, în fapt cea mai spectaculoasă din punct de vedere arhitectonic din Piatra-Neamţ, a fost ridicată între 1928-1930 de către antreprenorul Carol Zani, după un proiect al fostului arhitect-şef al capitalei, Roger Bolomey. Construită pe cinci niveluri, aceasta a aparţinut în perioada 1930-1948 primei bănci private din Piatra-Neamţ – Banca Petrodava. Ulterior, după naţionalizare, ea a trecut în proprietatea Băncii Naţionale a României, până în anul 2004, când a fost inclusă în domeniul public al judeţului Neamţ, iar din anul următor a devenit muzeu. PROGRAM: Zilnic: 09 – 17 (octombrie – martie); 10-18 (aprilie – septembrie); Luni: închis   TARIFE: adulți - 16 lei preșcolari, elevi - 4 lei studenți, grup adulți - 8 lei

IMPORTANT! 𝐏𝐢𝐯𝐧𝐢𝐭̦𝐚 𝟏 𝐬̦𝐢 𝐏𝐢𝐯𝐧𝐢𝐭̦𝐚 𝟐 (𝐀𝐧𝐬𝐚𝐦𝐛𝐥𝐮𝐥 𝐂𝐮𝐫𝐭𝐞𝐚 𝐃𝐨𝐦𝐧𝐞𝐚𝐬𝐜𝐚̆ 𝐏𝐢𝐚𝐭𝐫𝐚-𝐍𝐞𝐚𝐦𝐭̦) – închise în perioada 19-21 aprilie 2024 în vederea realizării unor lucrări de dezinsecție și dezinfecție. Programul de vizitare se va relua marți, 23 aprilie, începând cu ora 10.00. Din Curtea Domnească a lui Ştefan cel Mare se mai păstrează fragmente din latura sudică a zidului de incintă şi colţul de nord-vest al pivniţelor care cuprind o încăpere de acces, un coridor lung şi patru galerii. Aceste încăperi găzduiesc astăzi Muzeul Curtea Domnească din Piatra-Neamț PIVNIȚA I În spaţiul expoziţional din cadrul pivniţei sunt prezentate artefacte descoperite în zona Curţii Domneşti: monede, obiecte de podoabă şi accesorii de vestimentaţie. În cadrul expoziţiei a fost reconstituit echipamentul militar (platoşă, cămaşă de zale, coif, scut etc.) şi armamentul (spadă, sabie, topor, arc cu săgeţi etc.) specifice perioadei medievale. În coridorul de acces şi în traveea de sud sunt dispuse o serie de panouri informative şi ilustrative, ce prezintă originea şi apariția târgului medieval, istoricul şi evoluția instituției Curții Domneşti de la Piatra, dar şi date privind cercetările arheologice ce au vizat pivnița Casei Domneşti.   PIVNIȚA II Această pivniţă datează din secolul al XVIII-lea. Totodată, pivniţa suprapune alte două, mai vechi, prima din epoca lui Alexandru cel Bun, iar a doua din perioada lui Ştefan cel Mare şi care au făcut parte, la un moment dat, din Ansamblul Curţii Domneşti. Istoricii spun ca această pivniță avea rol de beci unde se păstrau butoaiele cu vin ale domnitorilor Moldovei. PROGRAM DE VIZITARE: Acesta variază în funcție de perioada anului, accesul fiind zilnic între 09-17 din octombrie până în martie și între 10-18 din aprilie până în septembrie. Lunea muzeul este închis. TARIFE: adulți - 16 lei preșcolari, elevi - 4 lei studenți, grup adulți - 8 lei BINE DE ȘTIUT: Bilete de acces pentru vizitarea Pivniței I pot fi achiziționate din incinta Muzeului Cucuteni, însă Pivnița II poate fi admirată gratuit.

IMPORTANT: Bilete de acces pot fi achiziționate din incinta Muzeului Cucuteni. Dar e bine de știut că turnul a fost lovit de un fulger în vara anului 2022, iar vizitarea acestuia a fost suspendată temporar. ┄ În centrul istoric al urbei se află, alături de Biserica Domnească „Sf. Ioan Domnesc”, Turnul-Clopotniţă sau Turnul lui Ștefan cel Mare. Acesta e considerat de multă lume, localnici sau turiști, drept simbolul orașului Piatra-Neamt.  Turnul a fost zidit în anul 1499, la un an după construcţia bisericii. Pe faţada turnului se pot observa brâie din cărămidă şi celebrele discuri mici de teracotă smălţuită şi colorată. Astăzi, în camera clopotelor, se regăsesc patru clopote: cel mare, din secolul al XVII-lea, are o sonoritate unică, unul din secolul al-XIX-lea şi încă două clopote care sunt turnate recent.  O legendă urbană spune că în Turnul lui Ştefan a locuit timp de 26 de ani moşul Gheorghe Lazăr, un adevarat pelerin, unic pentru viaţa lui duhovnicească. Pe la jumătatea secolului al XIX-lea se face supraînălţarea turnului, peste ultimul nivel medieval creându-se o încăpere pentru "păzitorii de foc". Mecanismul primului ceas de mari dimensiuni, al Turnului Clopotniţă a fost adus de la Viena în anul 1861. De-a lungul timpului mecanismul ceasului a fost schimbat de mai multe ori, iar cel existent a fost montat în anul 1920, prin contribuţia unor negustori din zonă. ┄ POVESTEA SFÂNTULUI GHEORGHE PELERINUL, CEL CARE A TRĂIT DOUĂ DECENII ÎN ACEST TURN Sfântul Gheorghe Pelerinul s-a născut în anul 1846, în Șugag (astăzi în județul Alba), pe vremea când Transilvania făcea parte din Imperiul Habsburgic. Fiind dintr-o familie de oameni credincioși, de mic iubea postul și rugăciunea. La vârsta de 24 de ani, s-a cununat, fiind binecuvântat de Dumnezeu cu cinci copii. După ce a trăit paisprezece ani în căsnicie, în anul 1883, cu încuviințarea soţiei sale, a luat hotărârea să meargă la Ierusalim, ca pelerin, împreună cu mai mulți țărani din satul său. Acolo a rămas patruzeci de zile, mergând de trei ori pe zi la Sfântul Mormânt pentru slujbe. Apoi s-a dus și la celelalte Locuri Sfinte: Betleem, Ierihon, Iordan, Nazaret, Tabor. La peștera Sfântului Xenofont s-a întâlnit cu un pustnic care i-a prorocit că nu va ajunge călugăr, ci va trăi mergând din loc în loc, în lipsă, sărăcie și rugăciune neîncetată; numai astfel avea să-și mântuiască sufletul. După ce a mers în pelerinaj și la Sfântul Munte Athos, s-a întors în satul său, după trei ani de când plecase. Sfântul n-a mai rămas mult în satul său, ci și-a început călătoria în hotarele țării. Viața sa la Piatra-Neamț Auzind de numeroasele mănăstiri din Moldova, în anul 1895, Gheorghe a trecut Carpații și s-a așezat la Piatra-Neamț, unde a primit o cămăruță în turnul clopotniță al bisericii Sfântul Ioan domnesc. În acest loc a rămas până la sfârșitul vieții sale. Noaptea dormea cel mult trei ore în chilia sa din turn, apoi, în biserică, se ruga și făcea sute de metanii. Ziua străbătea străzile orașului, șoptind neîncetat psalmi, desculț și cu capul descoperit, vara și iarna. Nu se întorcea până nu sfârșea toată Psaltirea de rostit într-o zi. Lunea, miercurea și vinerea nu mânca nimic, până a doua zi. Iar celelalte zile mânca o dată pe zi. Adeseori intra în câte o brutărie și cumpăra câte un sac de pâine, pe care cineva îl ducea până la turn. La ora la care se întorcea, în jurul lui se adunau o mulțime de săraci, și fericitul Gheorghe le împărțea pâinile. Celor care îi cereau bani le dădea ceea ce primise pe drum. Pelerin la mănăstirile nemțene Toate mânăstirile dimprejur îi erau nespus de iubite, dar mai ales Bistrița, unde era icoana Sfintei Ana. Aproape de mânăstirea Sihăstria, moșul Gheorghe și-a săpat pentru nevoință o groapă, în care se ascundea, rugându-se aproape toată ziua; iar când se întorcea în mănăstire, îi spunea plin de mulțumire părintelui Ioanichie, starețul acestei mănăstiri: „Astăzi am fost în cer!”. Părintele Ilie Cleopa poveștește o minune săvârșită de sfânt la Tg. Neamț. Moșul Ghoerghe Lazăr a salvat viața unei evreice care era să moară la naștere. Aceasta și-a botezat copilul creștinește și toate rudele sale au îmbrățișat religia ortodoxă. Și-a prevestit sfârșitul și și-a ales locul de odihnă Sfântul și-a prevestit sfârșitul „O să mor când s-or tulbura popoarele și, la moartea mea, va fi sărbătoare și vor trage clopotele din țară.” Aceste cuvinte s-au adeverit când, în anul 1916, de praznicul Adormirii Maicii lui Dumnezeu, trupul Sfântului a fost găsit, tocmai când țara intra în război, iar clopotarul bisericii Sfântului Ioan din Piatra Neamț urca să tragă clopotele.  A fost îngropat în cimitirul orașului Piatra-Neamț. După optsprezece ani, unul dintre ucenicii lui, vrând să-i mute moaștele la Râșca, a venit cu căruța la Piatra Neamț, l-a dezgropat și punându-le într-un sicriaș, a pornit la drum. Dar aproape de Mănăstirea Văratec caii s-au abătut din drum și osemintele au fost duse la Mănăstirea Văratec unde au rămas până astăzi. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut în rândul Sfinților, cu zi de pomenire la 17 august.