Telegondola Piatra-Neamț

Situată din punct de vedere jurisdicţional-administrativ în cadrul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei-Arhiepiscopia Iaşilor şi din punct de vedere geografic în judeţul Neamţ, Mănăstirea Varatic constituie una dintre cele mai cunoscute şi vizitate monumente ale acestui judeţ şi totodată cea mai mare aşezare monahală feminină din ţara noastră. Aceasta a fost fondată de maica Olimpiada în anul 1785.  Amplasată într-un cadru natural deosebit, la o altitudine ce nu depăşeşte 460m, într-o mică depresiune flancată la miazănoapte de dealul Filiorul, la apus de înalta culme Dealul Mare, iar la miazănoapte de scunde coline, Varaticul se bucură de o climă blândă de-a lungul întregului an, fapt care a împrimat probabil şi denumirea locului. Peisajul specific zonei submontane - cu pajişti întinse şi păduri dese de brad este îmbogăţit de modestele case mănăstireşti, risipite de-a lungul unor înguste sau mai generoase poteci şi învăluite de flori şi livezi roditoare, în mijlocul cărora se înalţă zveltă silueta bisericii „Adormirea Maicii Domnului”, secondată bisericuţe „Sf.Ioan Botezătorul” şi „Schimbarea la Faţă”. Toate aceste elemente concură la farmecul blajin al acestei aşezări monahale, veritabil sat mănăstiresc, care este „pe de-o parte o prelungire a satului românesc, o punte de legătură între lumea de dincolo de hotarele acestei aşezări şi aceea care a acceptat voturile monahale, iar pe de alta, o deschidere spre lume, spre viaţă, spre semeni.” Vatră monahală, relativ nouă, datând de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, Varaticul continuă firul monastic a două aşezări mănăstireşti mai vechi - Boiştea şi Topoliţa. Dacă mănăstirea Boiştea, apare menţionată întâia oară într-o „carte” a domnitorului Ştefan al II-lea, datată 6 iunie 1446, în schimb mănăstirea Topoliţa ia naştere prin fenomenul „roirii monahale”, constând în strămutarea monahiilor de la Boiştea, pe la jumătatea secolului al XVI-lea.

În anul 1983, sculptorul Ion Vlasiu realiza în Piatra-Neamț statuia de piatră a lui Ion Creangă. Locație unde e amplasată statuia se află pe Bd. Decebal, fix lângă Casa de Cultură a Sindicatelor.

Statuie de bronz, în mărime naturală, realizată de sculptorul Wladimir Hegel, în anul 1913. Aceasta îl prezintă pe Mihail Kogălniceanu în mişcare, la Congresul de Pace de la Berlin – 1878, parcă atunci ridicându-se de pe jilţul din spatele său, într-un moment de protest împotriva mai marilor Europei, apărând interesele României la independenţă, suveranitate şi integritate teritorială. Într-o noapte a anului 1958, spre indignarea locuitorilor oraşului Piatra-Neamţ, statuia a dispărut, fiind adusă în incinta Uzinei Electrice pentru topire. Fiind salvată de la topire de către părintele C. Matasă, după sistematizarea centrului oraşului, a fost amplasată în Parcul central, apoi, în 1974 a fost mutată în faţa Muzeului de Istorie şi Arheologie din Piatra-Neamţ, unde se află şi în prezent.

Statuia voievodului Ștefan cel Mare din parcul cu același nume este opera sculptorului Oscar Han și a fost dezvelită în anul 1980 cu ocazia sărbătorii a 2050 de ani de la construirea primului stat centralizat și independent condus de Burebista și a 2000 de ani de existență a anticii Petrodava. Solemnitatea dezvelirii statuii de bronz a lui Ștefan cel Mare a avut loc sâmbătă, 26 ianuarie 1974, de ziua lui Nicolae Ceaușescu, „în prezența a mii de cetăţeni din municipiul Piatra-Neamţ, bărbaţi şi femei, tineri şi vârstnici. Amplasată în preajma complexului monumental ridicat în anii îndelungatei şi eroicei domnii a legendarului voievod, statuia lui Ştelan cel Mare, rod al creaţiei sculptorului Oscar Han, constituie o înaltă cinstire marilor noştri înaintaşi, a luptei şi jertfei poporului pentru libertate naţională şi socială. Aceasta completează în mod fericit complexul monumental existent la Piatra-Neamţ din timpul strălucitului nostru înaintaş şi reprezintă, totodată, împlinirea unui vechi deziderat al locuitorilor acestor meleaguri”. (Ceahlăul, duminică, 27 ianuarie 1974)

Atracţie turistică pentru iubitorii de cabaline, Baza Hipică ”Col. Virgil Bărbuceanu” are acel ”ceva” care, pentru practicanţii şi susţinătorii sporturilor ecvestre, înseamnă mult mai mult decât o zi petrecută acolo, înseamnă linişte, relaxare şi aprecierea legăturii speciale dintre oameni şi animale. Baza hipică „Col. Virgil Bărbuceanu“ din Piatra Neamț, înființată în anul 1986, este una dintre cele mai dotate baze hipice din țară, fiind aleasă gazda mai multor etape ale Cupei Mondiale de Sarituri peste Obstacole, dar si a mai multor concursuri naţionale. În cadrul acestei bazei hipice se poate practica călăria de agrement pe trasee bine stabilite de către personalul bazei, turismul călare pentru cei care au cunoştinţe şi aptitudini ecvestre, călătorii de o zi pe traseul Bâtca Doamnei – Bahrin, agrement cu trăsura atât pentru plimbare cât şi pentru evenimente speciale, agrement cu sania trasă de cai (iarna). Tot în cadrul bazei se antrenează caii pentru participarea la concursuri şi, de asemenea, se pot lua cursuri de călărie.

Biblioteca Judeţeană "G.T. Kirileanu" este continuatoarea unor vechi tradiţii de lectură publică în judeţul Neamţ. O însemnare din 1934, datorată lui Constantin Turcu (1903-1980, profesor, publicist şi secretar al Liceului "Petru Rareş" din Piatra-Neamţ), evoca - în acest sens - anul 1869 şi registrul de împrumut al bibliotecii filialei Neamţ a Societăţii pentru Învăţătură Poporului Roman. Istoria propriu-zisă a Bibliotecii Judeţene "G.T. Kirileanu" Neamţ începe cu toamna anului 1935, când, odată cu revenirea pe meleagurile natale, cărturarul Gh. Teodorescu - Kirileanu îşi materializează şi dorinţa de a se stabili la Piatra-Neamţ cu întreaga comoară de manuscrise, carte şi periodice a bibliotecii sale. În acest scop, a cumpărat un teren şi a construit (pe str. Ştefan cel Mare nr. 25 - astăzi nr. 27) casa ce l-a adapostit până la moarte (13 noiembrie 1960). După 1989, Biblioteca Judeţeană a cunoscut un intens proces de modernizare şi extindere a spaţiilor şi serviciilor sale. Mai întâi Prefectura Judetului Neamţ (în noiembrie 1991) şi apoi, imediat după înfiinţare, Consiliul Judeţean Neamţ (constituit în urma alegerilor locale din mai-iunie 1992) au aprobat şi finanţat realizarea unei extinderi a sediului Bibliotecii Judeţene Neamţ. Odată cu aniversarea a 120 de ani de la naşterea lui G.T. Kirileanu şi sfinţirea pietrei de temelie a noului local în data de 13 martie 1992, biblioteca şi-a înscris pe frontispiciu numele ctitorului ei spiritual, căpătând denumirea de Biblioteca Judeţeană "G.T. Kirileanu". PROGRAM: Luni - Vineri, 9.00 - 19.00 Fondul documentar "G. T. Kirileanu": Luni - Joi: 10.00 - 16.00, Vineri: 10.00 - 15.00 Filiala de carte străină: Luni, Miercuri, Vineri: 9.00 - 16.00 & Marţi, Joi: 12.00 - 19.00 Filiale de cartier - Filiala Mărăţei: Luni, Miercuri, Vineri: 9.00 - 16.00 & Marţi, Joi: 11.00 - 18.00 Filiale de cartier - Filiala Dărmăneşti: Luni, Miercuri, Vineri: 9.00 - 16.00 & Marţi, Joi: 11.00 - 18.00 Punct de  lectură şi împrumut la domiciliu Speranţa: Luni, Miercuri: 10.00 - 15.00

Catedrala Romano-Catolică Sfântul Iosif Muncitorul din Piatra-Neamț a fost construită în 1895, iar în cursul anilor 1936-1939 a fost supusă la numeroase renovări. Biserica și-a schimbat complet înfățişarea începând cu anul 2012, după un amplu proces de modernizare. Documentele istorice atestă existenţa catolicilor pe teritoriul Moldovei încă din secolul al XIII-lea, când călugării dominicani creştinează pe cumanii aşezaţi pe aceste meleaguri. În veacurile care au urmat, mulţi catolici au migrat în Moldova din Transilvania, astfel încât în anul 1884 se înfiinţează Episcopia Romano-Catolică de Iaşi.

Sinagoga de lemn “Baal Sem Tov” de la Piatra-Neamţ stă mărturie a numeroasei comunităţi evreieşti care a existat în acest oraş încă din evul mediu.  Actuala construcţie s-a ridicat pe locul alteia mai vechi, în baza hrisovului din 19 iulie 1766 semnat de voievodul Grigore al III-lea Ghica. Vechea sinagogă a fost din piatră, dar de la începutul secolului al XVIII-lea nu s-a mai îngăduit decât ridicarea unor sinagogi în lemn.  În peretele estic al sinagogii este aşezată „Urna Sfântă”, adevărată operă de artă executată în lemn sculptat în 1835 de Şaraga Iţchok ben Moische, dispusă pe trei nivele, fiecare nivel fiind aşezat pe coloane rotunde acoperite cu bronz şi argint. Altarul, suflat cu aur, are o vechime de 250 de ani. Sinagoga este legată de numele lui Baal Shem Tov, întemeietorul Hasidismului. PROGRAM Luni-Vineri: 09:00-14:00 (vizite individuale si grupuri mai mari de 10 persoane)                    14:00-16:00 (doar grupuri de peste 10 persoane)   Sâmbătă și Duminică: 10.00-14.00 (doar grupuri peste 10 persoane) În cazul grupurilor, programarea se face cu cel puțin o zi înainte. TARIFE: 15 lei/persoană pentru vizite individuale 10 lei/persoană pentru grupuri NOTĂ: tururile se pot susține atât în limba română, cât și în limbile ebraică sau engleză.

În dreapta râului Bistrița, sub versantul estic al dealului Cernegura, se afla localitatea Văleni. Este o așezare rurală de dată mai recentă, devenită ulterior cartier al orașului Piatra-Neamţ. Pe un platou cuprins între Bistrița și panta despădurită a muntelui, la capătul unui șir de case, se află un monument istoric deosebit de valoros. Construită în jurul anului 1538, cu adăugiri în secolele XVIII-XIX, biserica parohială de lemn atrage atenția oricărui trecător prin înfățișarea arhaică, prin patina întunecată a pereților de lemn, dar și prin linia plină de eleganța a unui profil lipsit de orice element discordant. --- Biserica cu hramul „Schimbarea la Faţă” face parte dintre acele monumente care împletesc o îndelungată existenţă istorică şi calităţi constructive deosebite, cu valori artistice practic inestimabile. Din punct de vedere arhitectural, nu exagerăm cu nimic dacă o calificăm ca una dintre cele mai reuşite realizări ale arhitecturii în lemn din Moldova (întreaga construcţie, realizată din bârne şi scânduri groase de brad şi stejar, trădează o mână de virtuos care a fixat în fiecare element component multă precizie, pricepere şi imaginaţie. Este de tipul bisericilor cu plan simplu în formă de navă, fără sânuri laterale şi cu altarul pentagonal, clopotniţa, separată, aflându-se în imediata apropiere, spre sud. Acoperământul de şindrilă îmbracă întreaga construcţie în mod uniform, fără a sublinia decât prezenţa altarului. Aici puteți afla mai multe detalii. Dar e bine de știut că întreg ansamblul mai include și un vechi turn clopotniță (detalii aici).