Dealul Cozla

Piatra Neamț, Romania

Despre

Situat în partea de nord a orașului Piatra-Neamț, Dealul Cozla este o prelungire a Munților Stânișoarei, făcând parte din ultima treaptă a Carpaților. Cozla atinge înălțimea de 657 de metri în punctul numit ”Trei Coline” și 670 de metri la ”Trei Căldări”. Zona de la poalele Muntelui Cozla este considerată a fi vatra ”Târgului Pietrei” de altădată, aici fiind secole întregi cea mai mare densitate a populatiei, fapt ce a făcut ca însuși Ștefan cel Mare să aleagă locul pentru ridicarea Curții Domnești de la Piatra Neamț.

Pe Cozla s-a aflat așezarea cucuteniană situată la cea mai mare altitudine cunoscută pentru acest tip de locuire din toată zona Moldovei. La sfârșitul secolului al XIX-lea pe acest munte au fost descoperite ape minerale care au reprezentat, pentru scurt timp însă, o importantă atracție. Tot aici s-au făcut descoperiri paleontologice în premieră în România. Astăzi muntele este  cunoscut mai ales pentru traseele de drumeție și pentru infrastructura turistică: telegondolă, telescaun, pârtie de schi.

MAREA ÎMPĂDURIRE A DEALULUI COZLA

Cozla a fost împădurită la începutul secolului XX, la câţiva ani după un dezastru natural care a marcat istoria acestui munte, dar şi a oraşului.

„În noaptea de 30-31 mai 1897, în urma unor ploi mari, care au ţinut toată luna aceea, muntele a început să se surpe chiar din vârf, alunecând încet devale, acoperind sub el toate locuinţele oamenilor, cari, înspăimântaţi, au fugit scăpând doar cu viaţa acoperind în acelaşi timp şi cea mai mare parte din locul viran al primăriei, până aproape de stradă. Când a doua zi dimineaţă am văzut acest dezastru, un spectacol jalnic ni s-a înfăţişat ochilor: muntele surpat forma uriaşe crăpături, răpi şi prăpăstii adânci şi o enormă masă de pământ, amestecat cu stânci şi arbori desrădăcinaţi” povesteşte Dimitrie Hogea, fost primar al oraşului ( 1914-1918) în lucrarea ”Din trecutul oraşului Piatra-Neamţ”

În anul 1901, când ajunge primar Nicu Albu, acesta decide împădurirea muntelui si construcția unui parc pentru ca astfel să stăvilească furia apelor. Timp de 3 ani sute de oameni au lucrat pentru împădurirea muntelui, cu brazi și pini aduși de la Sinaia, de la Serele Regale. Efortul a fost considerabil atât pentru plantările propriu-zise, cât și pentru îngrijirea puieților, căci în perioadele de secetă localnicii duceau apă cu găleata pe munte pentru a-i uda. S-a construit apoi parcul cu zone de promenadă, cu pavilion și cazinoul bufet, inaugurarea oficială făcându-se cu mare fast pe 15 august 1904. Atunci Nicu Albu face memorabila afirmaţie ”A fost greu, dar am învins natura”. Construcțiile de lemn se aflau pe locul unde acum este restaurantul ”Colibele Haiducilor”, primele arzând în întregime la două decenii de la inaugurare.

IZVOARELE TĂMĂDUITOARE DE PE COZLA

În anul 1882, pe Cozla au fost descoperite izvoare de ape minerale cloruro-sodice şi sulfuroase, studiate la vremea respectivă de Petru Poni şi recomandate în tratarea afecţiunilor digestive şi circulatorii.

Descoperirea inițială a fost făcută întâmplător. Aflat în vizită la un pacient din mahalaua Bordeie, doctorul Ștefan Predescu primește pentru degustare apă dintr-un bazin natural format în apropiere de casa gazdei. Doctorul își dă seama că pe munte se formase un depozit mineral salin și începe să cerceteze zona pentru a găsi un izvor. Sunt descoperite astfel 5 izvoare. Se constituie o comisie pentru studierea proprietăților curative ale apelor, după care este solicitat ajutorul savantului Petru Poni. Rezultatele studiilor privind eficacitatea curativă a apelor fiind pozitive, crește interesul pentru exploatarea lor.

Datorită acestora, în 1889 orașul este recunoscut ca stațiune balneară. Apele minerale de pe Cozla au fost apreciate şi cu ocazia expoziţiei universale de la Paris, din anul 1900, când s-a obţinut o medalie de bronz. Deşi aceste ape au atras la Piatra Neamţ mii de turişti, în timp, exploatarea neraţională și alunecările de teren au dus la colmatarea lor.

REZERVAȚIA PALEONTOLIGICĂ COZLA

Pe Cozla și Pietricica au fost descoperiți primii pești fosili oligoceni din România în anii 1883-1885. Astfel studiul peștilor fosili de pe Cozla începe aproape concomitent cu cercetări similare din Vestul Europei.

În Piatra-Neamt și împrejurimi au fost identificate 4 zone fosilifere: Cernegura, Pietricica, Cozla și Agârcia, din acest motiv zona fiind numită ”Acvariul de Piatra”. Pe Cozla, în stratele de rocă alcătuite din conglomerate de marne și gresii, s-au descoperit depozite fosilifere de pești, cu specii variate.

Prezența acestora se datorează existenței aici în urmă cu 35 de milioane de ani a mării Paratethys, în care trăiau pești și scoici caracteristice zonelor subtropicale. Fosilele descoperite pot fi văzute la Muzeul de Științe Naturale din Piatra Neamț, care deține în continuare cea mai valoroasă colecție de pești oligoceni din țară și una din cele mai bogate din Europa.

Datorită bogăției depozitelor oligocene, Muntii Cozla, Pietricica și Cernegura au fost declarați în 1971 rezervații paleontologice. Interesul cercetătorilor pentru studiul zonelor fosilifere din Piatra-Neamț este în continuare crescut, inclusiv străinii implicându-se în campanii de cercetare în regiune.

CĂLDĂRILE URIAȘILOR, UNICE ÎN CARPAȚII ORIENTALI

Un alt element de unicitate de pe Muntele Cozla este constituit de rezervația geologică aflată în punctul cu înălțimea maximă (aproximativ 670 de metri) numită ”Trei Căldări”, sau ”Căldările uriașilor”. Acestea sunt marmite eoliene, niște excavații cu dimensiuni de câteva zeci de centimetri (aproximativ 60 de cm ) create de acțiunea îndelungată a vântului, în condițiile unui climat aspru și rece. 

ATRACȚII TURISTICE

Parcuri și atracții naturale

Alte sugestii

5.0 1 recenzie
Ideea construirii Bisericii „Nașterea Maicii Domnului” - Precista II sau Precista Nouă - din Piatra-Neamț a apărut încă din anul 1991, avându-se în vedere insuficienţa spaţiului liturgic de la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (Precista I sau Precista Veche), neîncăpătoare pentru mulţimea credincioşilor prezenţi în duminici și sărbători la slujbe.  În anul 1993 au început demersurile pentru obţinerea amplasamentului, în micul parc de la intersecţia străzilor Decebal cu Emil Costinescu. Sfinţirea locului s-a făcut de către părintele arhimandrit Ciprian Zaharia în data de 12 mai 1995, alături de un sobor de preoţi şi numeroşi enoriaşi.  Pe 9 iunie 2019, în Duminica a VII-a după Paști, locașul de cult a fost sfințit de trei ierarhi ai Sinodului Bisericii Ortodoxe Române: IPS Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, IPS Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului și PS Părinte Calinic Botoșăneanul, pe atunci Episcop vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. Cu acest prilej, părintele Dumitru Ailincăi, parohul comunității Precista II, a primit din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, ca semn de gratitudine pentru întreaga activitate desfășurată în parohie, „Crucea Patriarhală” pentru clerici, cea mai mare distincție din cadrul Patriarhiei Române.  Capacitatea actuală a bisericii este de aproximativ 650 de persoane.
Bulevardul Decebal, Piatra Neamț, Romania
Sfințirea bisericii a avut loc pe 25 martie 1999, fiind făcută în prezența unui numeros sobor de preoți, condus de Protopopul Dumitru Ailincăi, alături de Ciprian Zaharia, starețul Mănăstirii Bistrița și exarh al lăcașurilor de cult din tot județul Neamț.  Pietrenii descriu acest loc drept „biserica de la gară”, fiindcă se află în apropierea Gării, dar și a punctului de plecare al telegondolei din Piatra-Neamț.
Piatra Neamț, Romania
Piața Centrală din Piatra-Neamț a fost complet refăcută, după ce un incediu a afectat-o puternic în anul 2014. Aceasta este modernă, spațioasă și oferă vizitatorilor o mulțime de produse proaspete venite de la producătorii nemțeni (și nu doar).
str Baltagului nr 8, Piatra Neamt, Romania, 65000
5.0 1 recenzie
Mănăstirea Pietricica poartă hramul „Schimbarea la Faţă a Domnului” și este o mănăstire de călugări înfiinţată în anul 1994. Obștea este formată din 6 credincioși, stareţul fiind Protos.Neofit Amariei.
Strada Schitului 17, Piatra Neamț, Romania
5.0 2 recenzii
Releul de radio-televiziune de pe vârful Muntelui Pietricica a fost construit în anii 50 și deservește ca semnal partea de est a județului Neamț.  Acesta nu poate fi vizitat, dar merită să ajungeți până aici mai ales datorită priveliștii. 
Releul TV, Strada Schitului, Piatra Neamț, Romania
Muntele Pietricica, înălţime solitară care particularizează întreaga zonă a oraşului, este o imensă relicvă geologică, un rest dintr-o cută sariată şi răsturnată ce datează din paleogenul flişului, cumulează toate formaţiunile specifice acestei regiuni, inclusiv straturi oligocene cu bogate depozite fosiliere. Altitudinea maximă a acestuia este de 590m. „... vârful Pietricica, acest impunător masiv de stâncă ce a dat, după unii, numele așezării în care ne aflăm. Pietricica nu-i prea îmbie pe pietreni, nici pe străinii de această așezare, s-o viziteze, din pricina asprimei pantelor, a goliciunii stâncilor și a lipsei de verdeață - cum se înfățișează acelora care o privesc din oraș.” descria scriitorul Victor Nămolaru în cartea „Mic îndreptar turistic la Piatra-Neamț”, publicată în anul 1969, într-o perioadă când vegetația era destul de absentă. Lucrurile s-au schimbat însă între timp! Același autor continua: „Turiștii care doresc totuși să o cunoască mai îndeaproape și s-o viziteze, nu au ce regreta. Panorama ce se deschide înaintea ochilor cuprinde, din vârf, impunătoarea creație a naturii - muntele Ceahlău, valea Bistriței, dealurile din jur, până departe, spre câmpie. Vizitatorilor le semnalăm, pe partea dinspre Bistrița a dealului, existența unei mici peșteri - Chilia Călugărului, ca și a Gropii lui Ștefan cel Mare, de unde plăieșii marelui voievod vesteau, prin focuri aprinse, apropierea primejdiei.” Într-adevăr, și vârful și platoul muntelui Pietricica, un simbol al orașului, sunt de neratat. Accesul este facil, cu mașina, iar priveliștea e cu adevărat impresionantă, cu atât mai mult la apus. O mai spunem încă o dată cu majuscule: E DE NERATAT! 
Strada Schitului, Piatra Neamț, Romania
5.0 1 recenzie
Parcul Central din Piatra-Neamț mai este cunoscut sub denumirea „Parcul Tineretului” și asta datorită Teatrului aflat aici, una dintre clădirile monumentale din oraș. De asemenea, i se mai spune și „Parcul Stefan cel Mare” grație statuii amplasate în inima parcului, dar și a Curții Domnești ridicată în apropiere în perioada domniei celebrului conducător medieval. Parcul e locul unde se desfășoara Târgul de Crăciun, dar și alte evenimente, inclusiv petrecerea de Anul Nou organizată pentru publicul larg. În anumite weekenduri, strada ce face legătura dintre Teatru și Hotel Ceahlău se închide, întreaga zonă devenind pietonală.
Piața Ștefan cel Mare, Piatra Neamț, Romania
Schitul Sf.Paisie, cunoscut și ca Schitul Bahrin, este află în inima munților din Neamț, într-un cadru natural sublim. Acest micuț lăcaș de cult a fost construit după 1990 de Comunitatea Ruşilor-Lipoveni din Piatra-Neamţ, cândva foarte numeroasă. Schitul e de rit ortodox pe vechi. Iar dacă ajungeți aici, mare atenție la vestimentație căci călugării sunt exigenți la acest capitol. Bărbații ar trebui să fie îmbrăcați cu o pereche de pantaloni lungi şi o cămaşă cu mânecă lungă, iar pentru femei baticul e un accesoriu obligatoriu. Pentru a ajunge la Schitul Bahrin, accesul se face din DN15 prin Piatra Neamţ – Pod Căprioara - Sat Bâtca Doamnei – Drum forestier (DF) axial Pârâul Doamnei - DF Bahrin - DF Schit Bahrin. Se poate sui cu o maşină cu garda la sol ceva mai mare chiar pînă la poartă, sau, se lasă aproximativ 1 km mai jos la bariera care limitează accesul spre continuarea DF Bahrin. Schitul Bahrin chiar e un loc special. Energia acestuia este aparte, iar harul părintelui e cu siguranță divin.
Schit Bahrin, Municipiul, Romania
5.0 1 recenzie
Lacul Bâtca Doamnei din Piatra-Neamț, la care se adaugă și cele de la Pângărați și Vaduri (spre Bicaz), au devenit de-a lungul timpului atracții principale de weekend atât pentru turiștii care vizitează zona, cât și pentru localnici deopotrivă, datorită frumuseții speciilor de păsări pe care le pot întâlni aici: lebăda mută sau lebăda cu ciocul roșu, la care se adaugă și rața mare, corcodelul și alte păsări migratoare. Lacurile menționate sunt situate pe cursul mijlociu al râului Bistrița și oferă, alături de clima propice și resursele trofice bogate, condiții prielnice de iernat pentru aceste specii de păsări migratoare de apă ale culoarului est-carpatic. Migrația lebedelor pe lacurile din zonă începe în luna octombrie și se termină cel târziu în luna martie, însă unele exemplare aleg să nu plece, putând fi admirate în tot cursul anului. 
Piatra Neamț, Romania