IMPORTANT: Bilete de acces pot fi achiziționate din incinta Muzeului Cucuteni. Dar e bine de știut că turnul a fost lovit de un fulger în vara anului 2022, iar vizitarea acestuia a fost suspendată temporar. În centrul istoric al urbei se află, alături de Biserica Domnească „Sf. Ioan Domnesc”, Turnul-Clopotniţă sau Turnul lui Ștefan cel Mare. Acesta e considerat de multă lume, localnici sau turiști, drept simbolul orașului Piatra-Neamt.
Turnul a fost zidit în anul 1499, la un an după construcţia bisericii. Pe faţada turnului se pot observa brâie din cărămidă şi celebrele discuri mici de teracotă smălţuită şi colorată. Astăzi, în camera clopotelor, se regăsesc patru clopote: cel mare, din secolul al XVII-lea, are o sonoritate unică, unul din secolul al-XIX-lea şi încă două clopote care sunt turnate recent.
O legendă urbană spune că în Turnul lui Ştefan a locuit timp de 26 de ani moşul Gheorghe Lazăr, un adevarat pelerin, unic pentru viaţa lui duhovnicească.
Pe la jumătatea secolului al XIX-lea se face supraînălţarea turnului, peste ultimul nivel medieval creându-se o încăpere pentru "păzitorii de foc". Mecanismul primului ceas de mari dimensiuni, al Turnului Clopotniţă a fost adus de la Viena în anul 1861. De-a lungul timpului mecanismul ceasului a fost schimbat de mai multe ori, iar cel existent a fost montat în anul 1920, prin contribuţia unor negustori din zonă. POVESTEA SFÂNTULUI GHEORGHE PELERINUL, CEL CARE A TRĂIT DOUĂ DECENII ÎN ACEST TURN
Sfântul Gheorghe Pelerinul s-a născut în anul 1846, în Șugag (astăzi în județul Alba), pe vremea când Transilvania făcea parte din Imperiul Habsburgic.
Fiind dintr-o familie de oameni credincioși, de mic iubea postul și rugăciunea. La vârsta de 24 de ani, s-a cununat, fiind binecuvântat de Dumnezeu cu cinci copii. După ce a trăit paisprezece ani în căsnicie, în anul 1883, cu încuviințarea soţiei sale, a luat hotărârea să meargă la Ierusalim, ca pelerin, împreună cu mai mulți țărani din satul său. Acolo a rămas patruzeci de zile, mergând de trei ori pe zi la Sfântul Mormânt pentru slujbe. Apoi s-a dus și la celelalte Locuri Sfinte: Betleem, Ierihon, Iordan, Nazaret, Tabor. La peștera Sfântului Xenofont s-a întâlnit cu un pustnic care i-a prorocit că nu va ajunge călugăr, ci va trăi mergând din loc în loc, în lipsă, sărăcie și rugăciune neîncetată; numai astfel avea să-și mântuiască sufletul.
După ce a mers în pelerinaj și la Sfântul Munte Athos, s-a întors în satul său, după trei ani de când plecase. Sfântul n-a mai rămas mult în satul său, ci și-a început călătoria în hotarele țării.
Viața sa la Piatra-Neamț
Auzind de numeroasele mănăstiri din Moldova, în anul 1895, Gheorghe a trecut Carpații și s-a așezat la Piatra-Neamț, unde a primit o cămăruță în turnul clopotniță al bisericii Sfântul Ioan domnesc. În acest loc a rămas până la sfârșitul vieții sale.
Noaptea dormea cel mult trei ore în chilia sa din turn, apoi, în biserică, se ruga și făcea sute de metanii. Ziua străbătea străzile orașului, șoptind neîncetat psalmi, desculț și cu capul descoperit, vara și iarna. Nu se întorcea până nu sfârșea toată Psaltirea de rostit într-o zi. Lunea, miercurea și vinerea nu mânca nimic, până a doua zi. Iar celelalte zile mânca o dată pe zi.
Adeseori intra în câte o brutărie și cumpăra câte un sac de pâine, pe care cineva îl ducea până la turn. La ora la care se întorcea, în jurul lui se adunau o mulțime de săraci, și fericitul Gheorghe le împărțea pâinile. Celor care îi cereau bani le dădea ceea ce primise pe drum.
Pelerin la mănăstirile nemțene
Toate mânăstirile dimprejur îi erau nespus de iubite, dar mai ales Bistrița, unde era icoana Sfintei Ana. Aproape de mânăstirea Sihăstria, moșul Gheorghe și-a săpat pentru nevoință o groapă, în care se ascundea, rugându-se aproape toată ziua; iar când se întorcea în mănăstire, îi spunea plin de mulțumire părintelui Ioanichie, starețul acestei mănăstiri: „Astăzi am fost în cer!”.
Părintele Ilie Cleopa poveștește o minune săvârșită de sfânt la Tg. Neamț. Moșul Ghoerghe Lazăr a salvat viața unei evreice care era să moară la naștere. Aceasta și-a botezat copilul creștinește și toate rudele sale au îmbrățișat religia ortodoxă.
Și-a prevestit sfârșitul și și-a ales locul de odihnă
Sfântul și-a prevestit sfârșitul „O să mor când s-or tulbura popoarele și, la moartea mea, va fi sărbătoare și vor trage clopotele din țară.” Aceste cuvinte s-au adeverit când, în anul 1916, de praznicul Adormirii Maicii lui Dumnezeu, trupul Sfântului a fost găsit, tocmai când țara intra în război, iar clopotarul bisericii Sfântului Ioan din Piatra Neamț urca să tragă clopotele.
A fost îngropat în cimitirul orașului Piatra-Neamț. După optsprezece ani, unul dintre ucenicii lui, vrând să-i mute moaștele la Râșca, a venit cu căruța la Piatra Neamț, l-a dezgropat și punându-le într-un sicriaș, a pornit la drum. Dar aproape de Mănăstirea Văratec caii s-au abătut din drum și osemintele au fost duse la Mănăstirea Văratec unde au rămas până astăzi. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut în rândul Sfinților, cu zi de pomenire la 17 august.
Statuie de bronz, în mărime naturală, realizată de sculptorul Wladimir Hegel, în anul 1913.
Aceasta îl prezintă pe Mihail Kogălniceanu în mişcare, la Congresul de Pace de la Berlin – 1878, parcă atunci ridicându-se de pe jilţul din spatele său, într-un moment de protest împotriva mai marilor Europei, apărând interesele României la independenţă, suveranitate şi integritate teritorială.
Într-o noapte a anului 1958, spre indignarea locuitorilor oraşului Piatra-Neamţ, statuia a dispărut, fiind adusă în incinta Uzinei Electrice pentru topire. Fiind salvată de la topire de către părintele C. Matasă, după sistematizarea centrului oraşului, a fost amplasată în Parcul central, apoi, în 1974 a fost mutată în faţa Muzeului de Istorie şi Arheologie din Piatra-Neamţ, unde se află şi în prezent.
Statuia voievodului Ștefan cel Mare din parcul cu același nume este opera sculptorului Oscar Han și a fost dezvelită în anul 1980 cu ocazia sărbătorii a 2050 de ani de la construirea primului stat centralizat și independent condus de Burebista și a 2000 de ani de existență a anticii Petrodava.
Solemnitatea dezvelirii statuii de bronz a lui Ștefan cel Mare a avut loc sâmbătă, 26 ianuarie 1974, de ziua lui Nicolae Ceaușescu, „în prezența a mii de cetăţeni din municipiul Piatra-Neamţ, bărbaţi şi femei, tineri şi vârstnici. Amplasată în preajma complexului monumental ridicat în anii îndelungatei şi eroicei domnii a legendarului voievod, statuia lui Ştelan cel Mare, rod al creaţiei sculptorului Oscar Han, constituie o înaltă cinstire marilor noştri înaintaşi, a luptei şi jertfei poporului pentru libertate naţională şi socială. Aceasta completează în mod fericit complexul monumental existent la Piatra-Neamţ din timpul strălucitului nostru înaintaş şi reprezintă, totodată, împlinirea unui vechi deziderat al locuitorilor acestor meleaguri”. (Ceahlăul, duminică, 27 ianuarie 1974)
Atracţie turistică pentru iubitorii de cabaline, Baza Hipică ”Col. Virgil Bărbuceanu” are acel ”ceva” care, pentru practicanţii şi susţinătorii sporturilor ecvestre, înseamnă mult mai mult decât o zi petrecută acolo, înseamnă linişte, relaxare şi aprecierea legăturii speciale dintre oameni şi animale.
Baza hipică „Col. Virgil Bărbuceanu“ din Piatra Neamț, înființată în anul 1986, este una dintre cele mai dotate baze hipice din țară, fiind aleasă gazda mai multor etape ale Cupei Mondiale de Sarituri peste Obstacole, dar si a mai multor concursuri naţionale.
În cadrul acestei bazei hipice se poate practica călăria de agrement pe trasee bine stabilite de către personalul bazei, turismul călare pentru cei care au cunoştinţe şi aptitudini ecvestre, călătorii de o zi pe traseul Bâtca Doamnei – Bahrin, agrement cu trăsura atât pentru plimbare cât şi pentru evenimente speciale, agrement cu sania trasă de cai (iarna). Tot în cadrul bazei se antrenează caii pentru participarea la concursuri şi, de asemenea, se pot lua cursuri de călărie.
Biblioteca Judeţeană "G.T. Kirileanu" este continuatoarea unor vechi tradiţii de lectură publică în judeţul Neamţ. O însemnare din 1934, datorată lui Constantin Turcu (1903-1980, profesor, publicist şi secretar al Liceului "Petru Rareş" din Piatra-Neamţ), evoca - în acest sens - anul 1869 şi registrul de împrumut al bibliotecii filialei Neamţ a Societăţii pentru Învăţătură Poporului Roman.
Istoria propriu-zisă a Bibliotecii Judeţene "G.T. Kirileanu" Neamţ începe cu toamna anului 1935, când, odată cu revenirea pe meleagurile natale, cărturarul Gh. Teodorescu - Kirileanu îşi materializează şi dorinţa de a se stabili la Piatra-Neamţ cu întreaga comoară de manuscrise, carte şi periodice a bibliotecii sale. În acest scop, a cumpărat un teren şi a construit (pe str. Ştefan cel Mare nr. 25 - astăzi nr. 27) casa ce l-a adapostit până la moarte (13 noiembrie 1960).
După 1989, Biblioteca Judeţeană a cunoscut un intens proces de modernizare şi extindere a spaţiilor şi serviciilor sale. Mai întâi Prefectura Judetului Neamţ (în noiembrie 1991) şi apoi, imediat după înfiinţare, Consiliul Judeţean Neamţ (constituit în urma alegerilor locale din mai-iunie 1992) au aprobat şi finanţat realizarea unei extinderi a sediului Bibliotecii Judeţene Neamţ. Odată cu aniversarea a 120 de ani de la naşterea lui G.T. Kirileanu şi sfinţirea pietrei de temelie a noului local în data de 13 martie 1992, biblioteca şi-a înscris pe frontispiciu numele ctitorului ei spiritual, căpătând denumirea de Biblioteca Judeţeană "G.T. Kirileanu".
PROGRAM:
Luni - Vineri, 9.00 - 19.00
Fondul documentar "G. T. Kirileanu": Luni - Joi: 10.00 - 16.00, Vineri: 10.00 - 15.00
Filiala de carte străină: Luni, Miercuri, Vineri: 9.00 - 16.00 & Marţi, Joi: 12.00 - 19.00
Filiale de cartier - Filiala Mărăţei: Luni, Miercuri, Vineri: 9.00 - 16.00 & Marţi, Joi: 11.00 - 18.00
Filiale de cartier - Filiala Dărmăneşti: Luni, Miercuri, Vineri: 9.00 - 16.00 & Marţi, Joi: 11.00 - 18.00
Punct de lectură şi împrumut la domiciliu Speranţa: Luni, Miercuri: 10.00 - 15.00
Bd. Republicii, nr. 15A, Piatra Neamt, Romania, 610005
Catedrala Romano-Catolică Sfântul Iosif Muncitorul din Piatra-Neamț a fost construită în 1895, iar în cursul anilor 1936-1939 a fost supusă la numeroase renovări. Biserica și-a schimbat complet înfățişarea începând cu anul 2012, după un amplu proces de modernizare.
Documentele istorice atestă existenţa catolicilor pe teritoriul Moldovei încă din secolul al XIII-lea, când călugării dominicani creştinează pe cumanii aşezaţi pe aceste meleaguri. În veacurile care au urmat, mulţi catolici au migrat în Moldova din Transilvania, astfel încât în anul 1884 se înfiinţează Episcopia Romano-Catolică de Iaşi.
Bulevardul Mihai Eminescu 11, Piatra Neamț, Romania
Sinagoga de lemn “Baal Sem Tov” de la Piatra-Neamţ stă mărturie a numeroasei comunităţi evreieşti care a existat în acest oraş încă din evul mediu.
Actuala construcţie s-a ridicat pe locul alteia mai vechi, în baza hrisovului din 19 iulie 1766 semnat de voievodul Grigore al III-lea Ghica. Vechea sinagogă a fost din piatră, dar de la începutul secolului al XVIII-lea nu s-a mai îngăduit decât ridicarea unor sinagogi în lemn.
În peretele estic al sinagogii este aşezată „Urna Sfântă”, adevărată operă de artă executată în lemn sculptat în 1835 de Şaraga Iţchok ben Moische, dispusă pe trei nivele, fiecare nivel fiind aşezat pe coloane rotunde acoperite cu bronz şi argint. Altarul, suflat cu aur, are o vechime de 250 de ani. Sinagoga este legată de numele lui Baal Shem Tov, întemeietorul Hasidismului.
PROGRAM
Luni-Vineri: 09:00-14:00 (vizite individuale si grupuri mai mari de 10 persoane)
14:00-16:00 (doar grupuri de peste 10 persoane)
Sâmbătă și Duminică: 10.00-14.00 (doar grupuri peste 10 persoane)
În cazul grupurilor, programarea se face cu cel puțin o zi înainte.
TARIFE:
15 lei/persoană pentru vizite individuale
10 lei/persoană pentru grupuri
NOTĂ: tururile se pot susține atât în limba română, cât și în limbile ebraică sau engleză.
În dreapta râului Bistrița, sub versantul estic al dealului Cernegura, se afla localitatea Văleni. Este o așezare rurală de dată mai recentă, devenită ulterior cartier al orașului Piatra-Neamţ.
Pe un platou cuprins între Bistrița și panta despădurită a muntelui, la capătul unui șir de case, se află un monument istoric deosebit de valoros. Construită în jurul anului 1538, cu adăugiri în secolele XVIII-XIX, biserica parohială de lemn atrage atenția oricărui trecător prin înfățișarea arhaică, prin patina întunecată a pereților de lemn, dar și prin linia plină de eleganța a unui profil lipsit de orice element discordant.
---
Biserica cu hramul „Schimbarea la Faţă” face parte dintre acele monumente care împletesc o îndelungată existenţă istorică şi calităţi constructive deosebite, cu valori artistice practic inestimabile.
Din punct de vedere arhitectural, nu exagerăm cu nimic dacă o calificăm ca una dintre cele mai reuşite realizări ale arhitecturii în lemn din Moldova (întreaga construcţie, realizată din bârne şi scânduri groase de brad şi stejar, trădează o mână de virtuos care a fixat în fiecare element component multă precizie, pricepere şi imaginaţie. Este de tipul bisericilor cu plan simplu în formă de navă, fără sânuri laterale şi cu altarul pentagonal, clopotniţa, separată, aflându-se în imediata apropiere, spre sud. Acoperământul de şindrilă îmbracă întreaga construcţie în mod uniform, fără a sublinia decât prezenţa altarului.
Aici puteți afla mai multe detalii. Dar e bine de știut că întreg ansamblul mai include și un vechi turn clopotniță (detalii aici).
În anul 1930 s-a început construcţia Bisericii Precista de la Piatra-Neamţ, iar în anul 1947 aceasta a fost sfinţită de către Mitropolitul Moldovei şi Sucevei, Irineu Mihălcescu şi de către P.S. Iustinian, ulterior Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, pe atunci vicar al Sf. Mitropolii a Moldovei şi Sucevei. La slujba de sfinţire a participat şi preotul Constantin Mătasă cel care a însufleţit începutul şi terminarea acestei Sfinte Biserici.
Și această frumoasă construcție a fost proiectată de cunoscutul arhitect Roger Bolomey. În prezent, biserica este cunoscută sub parohia Adormirea Maicii Domnului.
În centrul istoric al urbei se află Biserica Domnească „Sf. Ioan Botezătorul”, aceasta fiind zidită între anii 1497-1498, după cum rezultă din pisania de la intrare:
“Binecinstitorul şi de Hristos iubitorul Io Ştefan voievod, a început şi a zidit şi a săvârşit acest hram în numele Naşterii cinstitului şi slăvitului prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul, întru ruga sieşi şi doamnei sale Maria şi prea iubitului lor fiu Bogdan Voievod, care a început a se zidi în anul 7005 (1497) iulie 15 şi s-a săvârşit în anul 7006 (1498) iar al domniei sale al 40 şi doilea curgător, luna noiembrie, 11 zile”.
Fără doar și poate, această biserică se află pe lista scurtă a locurilor emblematice din Piatra-Neamț, fiind punctul de plecare (cu tot ansamblul Curții Domnești) al oricărui turist către toate zările.
