IMPORTANT: Bilete de acces pot fi achiziționate din incinta Muzeului Cucuteni. Dar e bine de știut că turnul a fost lovit de un fulger în vara anului 2022, iar vizitarea acestuia a fost suspendată temporar. În centrul istoric al urbei se află, alături de Biserica Domnească „Sf. Ioan Domnesc”, Turnul-Clopotniţă sau Turnul lui Ștefan cel Mare. Acesta e considerat de multă lume, localnici sau turiști, drept simbolul orașului Piatra-Neamt.
Turnul a fost zidit în anul 1499, la un an după construcţia bisericii. Pe faţada turnului se pot observa brâie din cărămidă şi celebrele discuri mici de teracotă smălţuită şi colorată. Astăzi, în camera clopotelor, se regăsesc patru clopote: cel mare, din secolul al XVII-lea, are o sonoritate unică, unul din secolul al-XIX-lea şi încă două clopote care sunt turnate recent.
O legendă urbană spune că în Turnul lui Ştefan a locuit timp de 26 de ani moşul Gheorghe Lazăr, un adevarat pelerin, unic pentru viaţa lui duhovnicească.
Pe la jumătatea secolului al XIX-lea se face supraînălţarea turnului, peste ultimul nivel medieval creându-se o încăpere pentru "păzitorii de foc". Mecanismul primului ceas de mari dimensiuni, al Turnului Clopotniţă a fost adus de la Viena în anul 1861. De-a lungul timpului mecanismul ceasului a fost schimbat de mai multe ori, iar cel existent a fost montat în anul 1920, prin contribuţia unor negustori din zonă. POVESTEA SFÂNTULUI GHEORGHE PELERINUL, CEL CARE A TRĂIT DOUĂ DECENII ÎN ACEST TURN
Sfântul Gheorghe Pelerinul s-a născut în anul 1846, în Șugag (astăzi în județul Alba), pe vremea când Transilvania făcea parte din Imperiul Habsburgic.
Fiind dintr-o familie de oameni credincioși, de mic iubea postul și rugăciunea. La vârsta de 24 de ani, s-a cununat, fiind binecuvântat de Dumnezeu cu cinci copii. După ce a trăit paisprezece ani în căsnicie, în anul 1883, cu încuviințarea soţiei sale, a luat hotărârea să meargă la Ierusalim, ca pelerin, împreună cu mai mulți țărani din satul său. Acolo a rămas patruzeci de zile, mergând de trei ori pe zi la Sfântul Mormânt pentru slujbe. Apoi s-a dus și la celelalte Locuri Sfinte: Betleem, Ierihon, Iordan, Nazaret, Tabor. La peștera Sfântului Xenofont s-a întâlnit cu un pustnic care i-a prorocit că nu va ajunge călugăr, ci va trăi mergând din loc în loc, în lipsă, sărăcie și rugăciune neîncetată; numai astfel avea să-și mântuiască sufletul.
După ce a mers în pelerinaj și la Sfântul Munte Athos, s-a întors în satul său, după trei ani de când plecase. Sfântul n-a mai rămas mult în satul său, ci și-a început călătoria în hotarele țării.
Viața sa la Piatra-Neamț
Auzind de numeroasele mănăstiri din Moldova, în anul 1895, Gheorghe a trecut Carpații și s-a așezat la Piatra-Neamț, unde a primit o cămăruță în turnul clopotniță al bisericii Sfântul Ioan domnesc. În acest loc a rămas până la sfârșitul vieții sale.
Noaptea dormea cel mult trei ore în chilia sa din turn, apoi, în biserică, se ruga și făcea sute de metanii. Ziua străbătea străzile orașului, șoptind neîncetat psalmi, desculț și cu capul descoperit, vara și iarna. Nu se întorcea până nu sfârșea toată Psaltirea de rostit într-o zi. Lunea, miercurea și vinerea nu mânca nimic, până a doua zi. Iar celelalte zile mânca o dată pe zi.
Adeseori intra în câte o brutărie și cumpăra câte un sac de pâine, pe care cineva îl ducea până la turn. La ora la care se întorcea, în jurul lui se adunau o mulțime de săraci, și fericitul Gheorghe le împărțea pâinile. Celor care îi cereau bani le dădea ceea ce primise pe drum.
Pelerin la mănăstirile nemțene
Toate mânăstirile dimprejur îi erau nespus de iubite, dar mai ales Bistrița, unde era icoana Sfintei Ana. Aproape de mânăstirea Sihăstria, moșul Gheorghe și-a săpat pentru nevoință o groapă, în care se ascundea, rugându-se aproape toată ziua; iar când se întorcea în mănăstire, îi spunea plin de mulțumire părintelui Ioanichie, starețul acestei mănăstiri: „Astăzi am fost în cer!”.
Părintele Ilie Cleopa poveștește o minune săvârșită de sfânt la Tg. Neamț. Moșul Ghoerghe Lazăr a salvat viața unei evreice care era să moară la naștere. Aceasta și-a botezat copilul creștinește și toate rudele sale au îmbrățișat religia ortodoxă.
Și-a prevestit sfârșitul și și-a ales locul de odihnă
Sfântul și-a prevestit sfârșitul „O să mor când s-or tulbura popoarele și, la moartea mea, va fi sărbătoare și vor trage clopotele din țară.” Aceste cuvinte s-au adeverit când, în anul 1916, de praznicul Adormirii Maicii lui Dumnezeu, trupul Sfântului a fost găsit, tocmai când țara intra în război, iar clopotarul bisericii Sfântului Ioan din Piatra Neamț urca să tragă clopotele.
A fost îngropat în cimitirul orașului Piatra-Neamț. După optsprezece ani, unul dintre ucenicii lui, vrând să-i mute moaștele la Râșca, a venit cu căruța la Piatra Neamț, l-a dezgropat și punându-le într-un sicriaș, a pornit la drum. Dar aproape de Mănăstirea Văratec caii s-au abătut din drum și osemintele au fost duse la Mănăstirea Văratec unde au rămas până astăzi. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut în rândul Sfinților, cu zi de pomenire la 17 august.
Cuejdiu este un mic curs de apă, afluent al râului Bistrița, cu o lungime totală de doar 24 km și o suprafață de 100 kmp. Acesta izvorăște din zona localității cu același nume și se varsă în Bistrița chiar în zona centrală a orașului Piatra-Neamț, în dreptul podului Căprioara.
Lacul Reconstrucția se află în orașul Piatra-Neamț, în imediata apropiere a Podului Căprioara. Acesta a fost construit antropic în anii 60' alături de barajul cu același nume, având o suprafața de 10 ha și un volum de circa 250.000 mc. De aici se desprinde canalul hidrotehnic Bistrița ce continuă în direcția Bacău.
Lacul Cuejdel este cel mai mare lac de baraj natural din țară și unul din cele mai tinere, fiind format în urma unor alunecări masive de teren, pe o suprafață de aproximativ 35 ha în urmă cu aproximativ trei decenii. Alunecările de teren succesive s-au produs între anii 1978 -1991, cauzele fiind precipitațiile abundente și un cutremur de pământ.
Date fiind structura rocilor din zonă și înclinația mare a pantei, nu este exclus ca în viitor să se producă și alte fenomene și să continue formarea de lacuri. Lacul are o suprafaţă de 12 ha, 1 km lungime, 102 m lăţimea medie şi aproximativ 7,5 m adâncime. Datorită formei sale mai este numit şi Lacul Crucii.
Pitorescul peisajelor și sălbăticia locurilor fac din acest colț de rai o atracție pentru toți iubitorii de natură și de călătorii, dar mai ales pentru pasionații de fotografie.
În anul 2004 zona a fost declarată arie protejată de interes național. Rezervația Naturală Lacul Cuejdel cuprinde luciul de apă și suprafețe forestiere adiacente. Rezervația se află pe teritoriul Ocolului Silvic Gârcina și este administrată de Direcția Silvică Neamț.
E bine de știut că în rezervație sunt interzise camparea, focul deschis, pescuitul sportiv. De asemenea, în prezent nu mai este permis accesul auto până la lac, dar sunt posibile oricând drumeții pe jos sau cu bicicleta. Recomandările privind comportamentul turiştilor se regăsesc şi pe panouri informative. În cazul grupurilor organizate mai mari de 10 persoane trebuie solicitat un aviz de acces de la Ocolul Silvic Gârcina. (tel/fax: 0233242270 sau e-mail: gircina@neamt.rosilva.ro)
La Lacul Cuejdel se poate ajunge pe cel puțin două trasee, distanţa de la Piatra-Neamţ până la lac fiind de aproximativ 25 de km. Cel mai cunoscut traseu este cel prin comuna Gârcina, sat Cuejdiu. De la bariera unde se poate lăsa mașina se ajunge la lac în aproximativ o oră – o oră și jumătate, traseul fiind marcat şi destul de ușor de parcurs.
A doua variantă este prin comuna Crăcăoani, traversând satele Magazia și Cracăul Negru. Acest traseu poate fi parcurs atât pe jos cât şi cu bicicleta.
Suntem convinsi ca zborul este cel mai frumos si mai interesant lucru pe care il puteti face. Am creat acest club cu scopul de a promova mai bine pe plan local ideea, ca acum oricine poate zbura intocmai ca pasarile. Daca si tu simti uneori ca iti doresti sa zbori dar nu stii cum, acum te poti adresa noua. Putem zbura impreuna peste aceste minunate locuri in care traim dar de cele mai multe ori nu le vedem.
Piatra Neamt este asezat langa munti minunati intre care se afla cele mai multe lacuri montane din tara. Sa zbori aici este cu adevarat ceva de vis. Dupa un astfel de zbor, risti sa il tii minte toata viata si sa il inchizi acolo, in sufletul tau, intr-un loc aparte sau sa iti doresti sa zbori mereu, toata viata. Acum poti deveni mai usor pilot licentiat, pentru ca organizam cursuri si stagii de zbor in cadrul scolii noastre de zbor.
Acum beneficiem de avantajele oferite de existenta primului aerodrom din Judetul Neamt.
Aerodromul este situat in Girov, la 12 km de Orasul Piatra Neamt. De-a lungul timpului am imbunatatit calitatea pistei, in prezent avand 500m lungime, astfel orice avion ultrausor poate ateriza la noi. Coordonatele pistei sunt 46 57 N, 26 29 E.
Situat în partea de nord a orașului Piatra-Neamț, Dealul Cozla este o prelungire a Munților Stânișoarei, făcând parte din ultima treaptă a Carpaților. Cozla atinge înălțimea de 657 de metri în punctul numit ”Trei Coline” și 670 de metri la ”Trei Căldări”. Zona de la poalele Muntelui Cozla este considerată a fi vatra ”Târgului Pietrei” de altădată, aici fiind secole întregi cea mai mare densitate a populatiei, fapt ce a făcut ca însuși Ștefan cel Mare să aleagă locul pentru ridicarea Curții Domnești de la Piatra Neamț.
Pe Cozla s-a aflat așezarea cucuteniană situată la cea mai mare altitudine cunoscută pentru acest tip de locuire din toată zona Moldovei. La sfârșitul secolului al XIX-lea pe acest munte au fost descoperite ape minerale care au reprezentat, pentru scurt timp însă, o importantă atracție. Tot aici s-au făcut descoperiri paleontologice în premieră în România. Astăzi muntele este cunoscut mai ales pentru traseele de drumeție și pentru infrastructura turistică: telegondolă, telescaun, pârtie de schi.
MAREA ÎMPĂDURIRE A DEALULUI COZLA
Cozla a fost împădurită la începutul secolului XX, la câţiva ani după un dezastru natural care a marcat istoria acestui munte, dar şi a oraşului.
„În noaptea de 30-31 mai 1897, în urma unor ploi mari, care au ţinut toată luna aceea, muntele a început să se surpe chiar din vârf, alunecând încet devale, acoperind sub el toate locuinţele oamenilor, cari, înspăimântaţi, au fugit scăpând doar cu viaţa acoperind în acelaşi timp şi cea mai mare parte din locul viran al primăriei, până aproape de stradă. Când a doua zi dimineaţă am văzut acest dezastru, un spectacol jalnic ni s-a înfăţişat ochilor: muntele surpat forma uriaşe crăpături, răpi şi prăpăstii adânci şi o enormă masă de pământ, amestecat cu stânci şi arbori desrădăcinaţi” povesteşte Dimitrie Hogea, fost primar al oraşului ( 1914-1918) în lucrarea ”Din trecutul oraşului Piatra-Neamţ”
În anul 1901, când ajunge primar Nicu Albu, acesta decide împădurirea muntelui si construcția unui parc pentru ca astfel să stăvilească furia apelor. Timp de 3 ani sute de oameni au lucrat pentru împădurirea muntelui, cu brazi și pini aduși de la Sinaia, de la Serele Regale. Efortul a fost considerabil atât pentru plantările propriu-zise, cât și pentru îngrijirea puieților, căci în perioadele de secetă localnicii duceau apă cu găleata pe munte pentru a-i uda. S-a construit apoi parcul cu zone de promenadă, cu pavilion și cazinoul bufet, inaugurarea oficială făcându-se cu mare fast pe 15 august 1904. Atunci Nicu Albu face memorabila afirmaţie ”A fost greu, dar am învins natura”. Construcțiile de lemn se aflau pe locul unde acum este restaurantul ”Colibele Haiducilor”, primele arzând în întregime la două decenii de la inaugurare.
IZVOARELE TĂMĂDUITOARE DE PE COZLA
În anul 1882, pe Cozla au fost descoperite izvoare de ape minerale cloruro-sodice şi sulfuroase, studiate la vremea respectivă de Petru Poni şi recomandate în tratarea afecţiunilor digestive şi circulatorii.
Descoperirea inițială a fost făcută întâmplător. Aflat în vizită la un pacient din mahalaua Bordeie, doctorul Ștefan Predescu primește pentru degustare apă dintr-un bazin natural format în apropiere de casa gazdei. Doctorul își dă seama că pe munte se formase un depozit mineral salin și începe să cerceteze zona pentru a găsi un izvor. Sunt descoperite astfel 5 izvoare. Se constituie o comisie pentru studierea proprietăților curative ale apelor, după care este solicitat ajutorul savantului Petru Poni. Rezultatele studiilor privind eficacitatea curativă a apelor fiind pozitive, crește interesul pentru exploatarea lor.
Datorită acestora, în 1889 orașul este recunoscut ca stațiune balneară. Apele minerale de pe Cozla au fost apreciate şi cu ocazia expoziţiei universale de la Paris, din anul 1900, când s-a obţinut o medalie de bronz. Deşi aceste ape au atras la Piatra Neamţ mii de turişti, în timp, exploatarea neraţională și alunecările de teren au dus la colmatarea lor.
REZERVAȚIA PALEONTOLIGICĂ COZLA
Pe Cozla și Pietricica au fost descoperiți primii pești fosili oligoceni din România în anii 1883-1885. Astfel studiul peștilor fosili de pe Cozla începe aproape concomitent cu cercetări similare din Vestul Europei.
În Piatra-Neamt și împrejurimi au fost identificate 4 zone fosilifere: Cernegura, Pietricica, Cozla și Agârcia, din acest motiv zona fiind numită ”Acvariul de Piatra”. Pe Cozla, în stratele de rocă alcătuite din conglomerate de marne și gresii, s-au descoperit depozite fosilifere de pești, cu specii variate.
Prezența acestora se datorează existenței aici în urmă cu 35 de milioane de ani a mării Paratethys, în care trăiau pești și scoici caracteristice zonelor subtropicale. Fosilele descoperite pot fi văzute la Muzeul de Științe Naturale din Piatra Neamț, care deține în continuare cea mai valoroasă colecție de pești oligoceni din țară și una din cele mai bogate din Europa.
Datorită bogăției depozitelor oligocene, Muntii Cozla, Pietricica și Cernegura au fost declarați în 1971 rezervații paleontologice. Interesul cercetătorilor pentru studiul zonelor fosilifere din Piatra-Neamț este în continuare crescut, inclusiv străinii implicându-se în campanii de cercetare în regiune.
CĂLDĂRILE URIAȘILOR, UNICE ÎN CARPAȚII ORIENTALI
Un alt element de unicitate de pe Muntele Cozla este constituit de rezervația geologică aflată în punctul cu înălțimea maximă (aproximativ 670 de metri) numită ”Trei Căldări”, sau ”Căldările uriașilor”. Acestea sunt marmite eoliene, niște excavații cu dimensiuni de câteva zeci de centimetri (aproximativ 60 de cm ) create de acțiunea îndelungată a vântului, în condițiile unui climat aspru și rece.
Pădurea Balaurului se află pe dealul cu același nume, fiind localizată pe teritoriul comunei Dobreni. Aceasta se află la ieșirea din Piatra-Neamț spre Târgu Neamț.
Chiar dacă denumirea pădurii poate fi înspământătoare, e foarte puțin probabil să vă întâlniți aici cu vreun balaur. În schimb, vin numeroși pietreni pasionați de mountain-bike, fiindcă prin aceste locuri trece unul dintre cele mai frumoase și ușoare trasee.
Străbătând cărările Cernegurei, natura se oferă splendidă la ficare pas, cu cele mai frumoase peisaje în poienile Pițigoi și Bahrin. Din prima se zăresc la orizont Munții Goșman, Munții Tarcăului și Muntele Ceahlău. Iar din cea de-a doua se zărește în vale Schitul Bahrin, un lăcaș pe stil vechi la care se poate ajunge chiar și cu mașina de pe strada Bâtca Doamnei. La fel de spectaculoasă e priveliștea și din vârful dealului Cernegura, acesta ajungând la altitudinea de 821 m.
Cernegura (821 m altitudine) este cea mai înaltă dintre culmile ce înconjoară orașul Piatra-Neamț și oferă iubitorilor de natură mai multe trasee de drumeție, cu diferite puncte de acces. Pe cărările muntelui și pe traseul marcat în aplicația noastră se poate ajunge din zona podului Căprioara sau de pe drumul forestier care se desprinde din Aleea Tineretului, cu aproximativ 200 m înainte de intrarea în ștrand. Alte căi de acces sunt în zona satului Bâtca Doamnei. Indiferent de varianta aleasă, cărările destul de umblate ale Cernegurei sunt ușor accesibile drumeților, traseele fiind în general de dificultate redusă.
